Washington, 23 septembrie 2025 — O nouă carte controversată, The Pagan Threat: Confronting America’s Godless Uprising scrisă de pastorul conservator Lucas Miles, publicată de Humanix Books pe 16 septembrie 2025, reaprinde tensiunile dintre comunităţile creştine tradiţionale şi mişcările moderne păgâne din Statele Unite.
Ce spune cartea
- Miles defineşte termenul „păgân” foarte larg — include aici pe cei care au renunţat la religiile dominante pentru practici „ezoterice”, ritualuri antice, păgânism tehnologic, idolatrie, practici sexuale sau stări de conştiinţă modificate, cu sau fără substanţe psihedelice.
- Tradiţii precum Wicca, Druidism, Heathenry, Şamanism, Thelema, New Age, etc., sunt descrise detaliat, nu doar enumerative.
- Cartea susţine că păgânismul devine un catalizator cultural pentru ideologii „woke” şi marxiste, pe care le vede ca ameninţări directe la adresa moştenirii creştine şi a „unităţii civice”. Practic, orice deviere de la „adevărurile biblice” devine pentru autor o punte spre subversiune.
- Mai mult, autorul afirmă că păgânii au infiltrat instituţii-cheie: organizaţii non-profit, studiouri media, institute educaţionale, laboratoare de cercetare şi chiar biserici — toate acestea într-o conspiraţie culturală care ameninţă structura societăţii.
Reacţii şi consecinţe
- Comunităţile păgâne percep cartea ca pe o demonizare explicită: nu doar o critică teologică, ci o declaraţie că aceste comunităţi ar fi duşmani interni, oamenii care trebuie controlaţi sau excluşi.
- Bibliotecarii au raportat ameninţări: cereri de achiziţie a cărţii însoţite de presiuni, avertismente că instituţiile pot pierde finanţare publică dacă nu vor include cartea, sau că vor fi catalogate drept „duşmani ai statului”.
- Temeri privind consecinţele pe termen lung: stigmatizare, reducerea libertăţii religioase şi de expresie, creşterea intoleranţei, dar şi violenţă fizică sau verbală.
Analiză
- Retorica ca instrument de polarizare
Limbajul folosit — „parazit”, „infiltrare”, ameninţare existenţială” — nu este doar polemic, ci tinde să construiască o demarcaţie clară între „noi” (credincioşi) și „ei” (păgâni). Într-un context în care politicul și religiosul sunt tot mai interconectate, astfel de acuzaţii pot alimenta segregarea socială. - Riscul pentru pluralism
Într-o societate democratică sau pluralistă, toleranţa religioasă este un fundament (legal şi social). Dacă o mişcare majoritară sau cu influenţă instituţională acuză minorităţile religioase de subminare, există efectul de intimidare — nu doar asupra comunităţilor vizate, dar şi asupra instituţiilor culturale, educaţionale, media, care trebuie să decidă ce material oferă publicului. - Libertate de credinţă vs securitate culturală
Cartea ridică întrebarea: cât de multă libertate de exprimare și de practică religioasă este permisă, dacă unele credinţe sunt prezentate ca „ameninţări”? Există riscul transformării unei dezbateri teologice într-un instrument de control al credinţelor. - Impactul real
- Ameninţările la adresa bibliotecarilor arată că nu e vorba doar de idei, ci de efecte sociale concrete.
- Comunităţile păgâne îşi pot simţi impactul în siguranţa personală, vizibilitatea publică, securitatea instituţională.
- Polarizarea se adânceşte, ceea ce poate duce la izolarea comunităţilor minoritare sau la reacţii defensive (auto-limitare, discretie, auto-cenzură).
Ce urmează
- Pentru comunităţile păgâne: să îşi păstreze coeziunea, să dezvolte mecanisme de protecţie (legale, sociale, comunitare), să caute dialog inter-religios, să îşi asigure reprezentare publică clară.
- Pentru societatea civică: conştientizarea faptului că discursul religios polarizant are efecte reale, legislativ sau social; necesitatea apărării drepturilor religioase, inclusiv ale celor mai puţin numeroase credinţe.
- Pentru instituţii precum biblioteci, universităţi sau organizaţii media: elaborarea unor politici clare privind libertatea academică, selecţia publică a lucrărilor critice dar care să nu incite la ură sau discriminare.
The Pagan Threat nu este doar o carte polemică; este un simptom al tensiunilor crescânde între credinţe fundamentale diferite, între pluralism şi exclusivism religios, între ideea de libertate spirituală şi cea de hegemonie culturală. Abuzul asupra limbajului religios riscă să submineze coexistenţa – iar pentru comunităţile păgâne, mesajele precum cele din carte încep să aibă consecinţe sociale, instituţionale, chiar juridice.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
