Paparuda este o veche Zeitate locală din mitologia românească a Ploii Fertilizante, invocată de grupuri de femei tinere pe timp de secetă și regăsită în zilele noastre sub forma dansului ritualic prin care O chemăm în vremurile când pământul se crapă.
Într-un mod specific tradițiilor salvate si păstrate, din perioada pre-abrahamică a istoriei noastre, în memoria noastră colectivă prin folclor, în care este conservat existența Paparudei, aceasta fiind o Zeița Născută prin sincretismul mai multor Zei a diverselor popoare care au trecut și s-au așezat pe teritoriul actual al României și al zonei Balcanilor. Dintre Zeități putem sa enumerăm Kotys (Zeița Mamă a popoarelor geto-traco-dacice), Perun (Zeu Al Vremii și al Tunetului în mitologia slavă), Dodola (Zeiță Ploii și a Fertilității, responsabilă de aducerea Apei dătătoare de Viață pe Pământ în mitologia slavă), Gebeleizis (Zeu al Tunetului și al Cerului în mitologia geto-dacică).