Performanța electorală extrem de redusă a candidatului Rareș Lazăr vine în contrast cu campania sa vocală, în special pe rețelele de socializare, unde a atacat administrația publică pe teme religioase și morale.
Controversa Păgânismului și valorile creștine
Cu câteva săptămâni înainte de scrutin, Rareș Lazăr a lansat pe platforma TikTok o petiție și o campanie vehementă împotriva Primăriei Capitalei, acuzând-o că promovează „păgânismul în București pe banii noștri” și dă gir „ritualurilor oculte în instituții publice”. Candidatul, care a candidat sub motto-ul „Fac Ordine! Fără Pile. Fără Excepții!”, a cerut apărarea „valorilor care ne unesc” și a valorilor creștine.
Controversa a vizat un acord de parteneriat dintre Centrul pentru Tineret al Municipiului București și Asociația The New Pagan Dawn. Rareș Lazăr a susținut că evenimentul implica „ritualuri satanice” și a cerut oprirea „festivalului păgân”.
Asociația vizată, THE NEW PAGAN DAWN, a ripostat public la acuzațiile lui Lazăr pe aceeași platformă, amintind că „valorile creștine nu trebuiesc promovate în București”, deoarece „Statul e laic, deci nu trebuie promovată nicio credință de stat”.
Un alt comentator a respins asimilarea Păgânismului cu Satanismul, descriind acuzațiile lui Lazăr drept „confuzii teologice și istorice majore”. Acesta a subliniat că evenimentul în cauză, „Atelierul Cucuteni”, era un proiect legal, public și cultural, axat pe patrimoniul precreștin european și românesc, organizat în cadrul libertății de conștiință garantate de Constituția României.
Declarațiile domnului Rareș Lazăr pornesc de la confuzii teologice și istorice majore. Evenimentul organizat de The New Pagan Dawn ce include evenimentul „Atelierul Cucuteni”, pe care eu personal l-am organizat, încurajat și ajutat la documentare academică despre cultura Cucuteni-trypillia chiar de profesorul meu de Istorie și arheologie, este un proiect cultural și educațional dedicat patrimoniului precreștin european și românesc. Nu are nicio legătură cu satanismul! Asimilarea păgânismului cu „ritualuri satanice” este un neadevăr fundamental, satanismul este un concept intern tradițiilor abrahamice, apărut foarte târziu desprins din conceptele iudeo-creștine despre diavol pe care sataniști l-au luat ca simbol al Rebelului și Răzvrătire Eterne și al cunoașteri fiind considerat de ei ca aducator al luminii și al cunoașteri de sine, în timp ce religiile politeiste sunt cu milenii mai vechi și se bazează pe structuri mitologice, filozofie, retorică, legi, valori etice-morale și practici comunitare complet diferite care au format stâlpii culturii Europene. Evenimentul este unul legal, public și cultural, organizat în cadrul libertății de conștiință garantate de Constituția României. Instituțiile statului au datoria să respecte pluralismul religios și să ofere acces egal tuturor comunităților, nu doar majorității confesionale. România este un stat laic, nu unul teocratic, iar interzicerea unor manifestări culturale pentru că nu corespund preferințelor religioase ale unui candidat ar însemna o încălcare directă a statului de drept. Tentativa de a suspenda un eveniment legal prin retorică alarmistă reprezintă o instrumentalizare politică a fricii religioase. Un dialog onest despre valori nu poate porni de la demonizarea tradițiilor minoritare, mai ales când vorbim despre tradiții precreștine care au stat la baza culturii europene fiind chiar stâlpii pe care lumea noastră a fost clădită, mari filozofi si învățați ai Lumi Antice pe care noi îi moștenim ce au pus bazele retorici, filozfiei, logici, etici, moralei, instituțiilor și așa mai departe, de care până și biserică creștină îi ține la loc de respect pe Aristotel, Platon, Socrate, Plotin, a declarat Alexandru Moldovan.
Un candidat „Gospodar, nu Superstar” cu rezultate minime
În ciuda faptului că s-a poziționat ca fiind cel mai tânăr candidat, un „gospodar, nu superstar”,, și a insistat asupra unei administrații moderne și corecte, Rareș Lazăr (Partidul România în Acțiune) a terminat pe ultimul loc, cu un număr de voturi de 685 de ori mai mic decât cel al câștigătorului, Ciprian Ciucu.
Mandatul său electoral a fost susținut de la depunerea candidaturii la 17 noiembrie 2025 și a inclus apeluri constante la vot, în special pentru poziția 10 pe buletinul de vot,. Rezultatul de 0,05% este un semnal clar privind eșecul campaniei sale de a mobiliza electoratul bucureștean, însumând 289 de voturi, cu câteva mai multe decât petiția sa la capitală, deși partidul său îl susținuse anterior pe Mircea Geoană la alegerile pentru Președintele României din 2024.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
