Conflictul juridic dintre Mustafa Erdal, actual Bogdan Ștefan Valentin (Președintele Asociației Daria Constanța) și Redacția ROPAGANISM a ajuns în faza deciziei la Judecătoria Timișoara (dosar nr. 5644/325/2024). Contextul social și juridic al acestui proces – precum și implicațiile pentru libertatea de expresie – sunt detaliate mai jos.
Tensiuni și antecedente între ONG-uri
Disputa a început încă din 2023, când relația de colaborare dintre ONG-uri s-a rupt. Din informările publice (preluate inclusiv de ROPAGANISM), Erdal, care lucrase voluntar ca consilier juridic pentru The New Pagan Dawn, a intrat în conflict cu conducerea TNPD pe teme de „limite profesionale” și subordonare. În ianuarie 2024, Asociația Daria Constanța a declanșat oficial un proces de dizolvare împotriva The New Pagan Dawn, invocând „prejudicii de imagine”. La acea vreme, Judecătoria Sector 4 București a respins cererea – constatând că Daria nu avea calitatea de „persoană interesată” în dosar, conform OG 26/2000. În motivare s-a notat că „cererea de dizolvare nu era întemeiată și nu a avut un interes justificat din partea Asociației Daria Constanța”. ROPAGANISM a comentat atunci că situația era „marcată de un conflict deschis între cele două organizații”.
În acest context, ROPAGANISM – inițial creat în 2019 chiar de fondatorii TNPD ca jurnal dedicat comunității păgâne – a publicat un articol intitulat „Victorie! Asociația Daria Constanța pierde procesul cu THE NEW PAGAN DAWN”. Acest text relata decizia din iunie 2024 și consemna reacții ale părților. De menționat că ROPAGANISM este practic oficiul de presă a TNPD; potrivit unei baze de date oficiale, platforma a fost pornită de Olteanu Cosmin (președintele TNPD) şi colaboratori. Practic, presa („ROPAGANISM”) și unul dintre ONG-uri (TNPD) au interese comune încă de la început.
Cererile și argumentele lui Mustafa Erdal
În procesul de la Timișoara, Mustafa Erdal (în calitate de președinte al Daria Constanța) l-a acționat în judecată pe redactorul Sebastian Cristea și pe ROPAGANISM. În cererea de chemare în judecată, Erdal a solicitat obligarea paratei la rectificarea sau ștergerea articolului de presă controversat, precum și plata în solidar a 3000 de euro daune morale (sumele erau convertite în lei la data redactării cererii). De asemenea, a cerut publicarea hotărârii de judecată pe site-ul ROPAGANISM și acoperirea cheltuielilor de judecată.
În esență, Erdal a susținut că articolul ROPAGANISM din iunie 2024 îl prezenta într-o lumină defăimătoare și conținea afirmații neadevărate. A atacat textul original precum și opiniile exprimate. Conform ROPAGANISM, Erdal le-a trimis drept la replică, în care a negat acuzațiile și a subliniat că „motivele din spatele dosarului de dizolvare sunt altele decât cele prezentate în articolul inițial al Redacției ROPAGANISM”. În acest drept la replică, el a respins acuzațiile de comportament „nesubordonare” și altele, susținând că articolul l-ar fi prezentat eronat. Cu alte cuvinte, reclamantul și-a concentrat pledoaria pe ideea că redactorii au publicat informații eronate și că i-ar fi lezat demnitatea.
Apărarea Redacției ROPAGANISM și libertatea de exprimare
Redacția ROPAGANISM (apărându-se inclusiv prin editorul Sebastian Cristea, alias SEBASTIAN2000) a invocat apărarea dată de legea presei și dreptul la libera exprimare. În răspuns (întâmpinare), editorii au subliniat că articolul avea caracter jurnalistic și de interes public. Ei au făcut trimitere la legea audiovizualului („Legea 190/2018, art.7”), care prevede că activitatea jurnalistică este exceptată de la unele prevederi ale GDPR atunci când se menține echilibrul dintre libertatea de exprimare și protejarea datelor personale. Astfel, ROPAGANISM a argumentat că informațiile publicate erau obținute din surse deschise, vizau subiecte de interes public și nu puteau fi calificate ca date cu caracter personal protejate. În același sens, site-ul subliniază că rolul presei este „să informeze publicul, să fie o platformă de exprimare a cetățenilor și să fie câinele de pază al democrației”. Cu alte cuvinte, conform apărării ROPAGANISM, jurnalismul pe teme culturale și religioase păgâne beneficiază de protecții legale speciale și de prerogativa de a aduce în discuție aspecte controversate. Redacția a mai notat că articolul respectiv, deși dur, nu a conținut „informații neadevărate” din perspectivele sale şi că, potrivit legii, datele publicate erau de interes public.
Pe de altă parte, implicarea ONG-urilor în acest conflict a generat și reacții publice (presei alternative și rețelelor sociale). ROPAGANISM a relatat că TNPD a emis un comunicat în care a calificat acțiunea Daria drept „abuz de drept” și „atac direct asupra integrității și imaginii comunității păgâne”.
Decizia instanței din 2 iunie 2025
În hotărârea pronunțată la Judecătoria Timișoara (Secția Civilă) la 2 iunie 2025, judecătorii au respins cererile lui Mustafa Erdal. Instanța a reținut – în esență – că articolul contestat s-a încadrat în limitele legii, fiind publicat în context jurnalistic și de interes public. Deși minuta nu este publică, concluzia deciziei indică faptul că pretinsele afirmații defăimătoare nu au fost dovedite ca fiind false, iar reclamantul nu a arătat un interes legal de a-i fi reparat „imaginea” în acest mod. În linii mari, judecătorii au considerat că ROPAGANISM a acționat în exercitarea dreptului la liberă exprimare, iar criticile din articol nu depășesc rigorile legii.
Cum era de așteptat, redactorii ROPAGANISM și susținătorii lor au salutat decizia. Într-un stil tipic ziaristic, site-ul și-a intitulat relatarea inițială „Victorie!”, recunoscând că hotărârea din iunie iunie 2025 (care nu era definitivă la momentul publicării) a fost favorabilă Redacției. De partea cealaltă, Mustafa Erdal a susținut că nu a avut interes în dosar deși se dădea inițial lezat și că nu va face apel. În orice caz, hotărârea pe 2 iunie 2025 a menținut trendul – instanța continuă să respingă acuzațiile aduse jurnaliștilor păgâni pe motiv că aceștia s-au situat în limite legale.
Cadrul social și cultural al cazului
Cazul Erdal vs. ROPAGANISM scoate în evidență tensiunile interne din comunitatea păgână românească, precum și provocările relației dintre presă și ONG-uri mici. Subtil, dar nu lipsit de umor, jurnaliștii ROPAGANISM au completat articolele cu citate din legi și metafore (presa ca „câine de pază”) – tactici rare în media de nișă. Publicul interesat de cultură și libertăți civile a urmărit procesul și comentariile aferente, iar dezbaterile online au reflectat polarizarea situației. Practic, un proiect media inițiat de adepții TNPD a devenit arena de confruntare cu fosta colaboratoare Daria Constanța.
În final, decizia instanței din 2 iunie 2025 confirmă tendința europeană de protejare a presei – mai ales când subiectele vizează organizații și practici mai puțin cunoscute publicului larg. Așa cum observa însuși textul ROPAGANISM, rolul jurnaliștilor este să aducă în atenție și „derapaje” din comunitatea lor, în spirit democratic. Astfel, procesul nu numai că oferă clarificări legale, dar și expune, cu o nuanță ironică, dinamica intensă dintre organizații alternative și libertatea de exprimare a acestora.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
