Articolul de față reprezintă un omagiu adus de colectivul Redacției ROPAGANISM pentru întreaga muncă pastorală a Papei Francisc. Îți mulțumim pentru pontificatul tău.
Papa Francisc a murit luni, 21 aprilie. Decesul său, după un pontificat de 12 ani, a declanșat imediat o serie de evenimente bine coregrafiate, perfecționate de-a lungul secolelor și a sute de papi morți. Unele tradiții de la Vatican datează încă din Roma antică. La sfârșitul tuturor acestor ceremonii și tradiții, unor adevărat spectacol, un nou lider al Bisericii Catolice va fi ales în cadrul unor alegeri cu miză mare.
ACTUALIZARE 15:43 Directorul biroului de presă al Vaticanului, Matteo Bruni, a anunțat că „transferul trupului Sfântului Părinte în Bazilica Vaticanului pentru omagierea tuturor credincioșilor va avea loc miercuri dimineață, 23 aprilie 2025 , conform modalităților care vor fi stabilite și comunicate mâine, în urma primei Congregații a Cardinalilor”, potrivit Corriere dela Serra.
Moartea. Un cardinal îi va striga numele pentru a-l trezi
În mod tradițional, sarcina de a confirma decesul unui papă îi revine camerlengo-ului (un înalt funcționar al Vaticanului). În prezent, această funcție este deținută de cardinalul de origine irlandeză Kevin Farrell. Potrivit tradiției, Farrell va fi cel care va vizita trupul Papei Francisc în capela sa privată și îi va striga numele pentru a-l trezi. În zilele noastre, acest lucru este în mare parte ceremonial, deoarece medicii vor confirma decesul pontifului prin mijloace medicale standard. (Un mit des răspândit susține că camerlengo lovește ușor capul Papei cu un ciocan de argint; Vaticanul a negat de mult acest lucru).
Atunci când suveranul pontif nu răspunde, conform tradiției, sigiliul său, care servește drept sigiliu pentru documentele oficiale papale, este deteriorat sau distrus, ceea ce înseamnă sfârșitul domniei sale, iar apartamentele papale sunt sigilate. Camerlengo informează Colegiul Cardinalilor, un organism de conducere format din înalți oficiali ai Bisericii, că papa a murit, înainte ca moartea sa să fie anunțată lumii printr-o declarație a Vaticanului către mass-media.
Perioada de doliu
Moartea papei declanșează o perioadă de doliu de nouă zile, cunoscută sub numele de Novendiale, un obicei originar din Roma antică. De asemenea, Italia declară de obicei o perioadă de doliu național. Trupul său va fi binecuvântat, îmbrăcat în veșminte papale și expus în Bazilica Sfântul Petru pentru a fi văzut de public, unde sute de mii de persoane, inclusiv demnitari străini și lideri mondiali, se vor alinia pentru a-și aduce omagiile. În trecut, trupul papei era expus pe o platformă ridicată numită catafalc, însă Francisc va fi înmormântat într-un sicriu deschis, fără atâta fast și fast. Din punct de vedere istoric, papii erau adesea îmbălsămați, iar unora li se îndepărtau organele înainte de înmormântare – o biserică de lângă Fântâna Trevi din Roma păstrează inimile a peste 20 de papi în urne de marmură, păstrate ca relicve sfinte – însă aceste practici au căzut în dizgrație. În timp ce Papa Francisc se odihnește în pace, la Bazilica Sfântul Petru și în întreaga lume catolică vor avea loc servicii zilnice de rugăciune și slujbe de reculegere. Între timp, Vaticanul va intra într-o perioadă de tranziție numită sede vacante, însemnând „scaunul este vacant”, în timpul căreia conducerea bisericii este transferată temporar Colegiului Cardinalilor – deși nu pot fi luate decizii majore până la alegerea unui nou papă.
Înmormântarea va avea loc la bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, conform dorinței papei
Înmormântarea papei va avea loc, cel mai probabil, în Piața Sfântul Petru, iar cei îndoliați se vor aduna la Vatican pentru slujbă. Aceasta va fi condusă de Decanul Colegiului Cardinalilor, în prezent italianul Giovanni Battista Re, în vârstă de 91 de ani. În mod tradițional, papa este apoi înmormântat în Grotele Vaticanului, cripte aflate sub Bazilica Sfântul Petru. Aproape 100 de papi sunt înmormântați acolo, inclusiv Papa Benedict al XVI-lea, predecesorul lui Francisc, care a demisionat în 2013 și a murit în 2022. Însă Francisc a declarat într-un interviu din 2023 că a ales bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, una dintre bisericile sale preferate și cele mai frecventate, drept locul său de odihnă finală, devenind astfel primul papă din ultimul secol care va fi înmormântat în afara Vaticanului. Papii din trecut au fost înmormântați în trei sicrie: unul din chirpici, unul din zinc și unul din ulm, cuibărite unul în altul, însă Francisc a ordonat să fie îngropat într-un singur sicriu, din lemn și zinc. Atunci când Benedict al XVI-lea a fost înmormântat, sicriul său conținea și monede bătute în timpul domniei sale, precum și un tub metalic în care se afla un sul de hârtie rulat, numit rogito – un document de 1 000 de cuvinte care relatează viața și domnia sa. Francisc va fi probabil înmormântat cu propriul său rogito, care va detalia papalitatea sa unică.
Alegerea noului papă
La două-trei săptămâni după înmormântarea papei, Colegiul Cardinalilor se va reuni în Capela Sixtină pentru a ține un Conclav, procesul extrem de secret de alegere a unui nou papă. În teorie, orice bărbat botezat romano-catolic este eligibil pentru papalitate, dar în ultimii 700 de ani, papa a fost întotdeauna ales din Colegiul Cardinalilor. Marea majoritate a celor 266 de pontifi aleși de-a lungul istoriei au fost europeni. Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio în Argentina, a fost primul pontif non-european din ultimii 1.300 de ani. Spre deosebire de politica obișnuită, candidații la funcția de papă nu fac campanie deschisă pentru această funcție. Observatorii Vaticanului îi consideră pe cardinalii care au șanse mari de a deveni papabili, adică „papabili”.
În ziua votului, Capela Sixtină, cu faimosul său tavan pictat de Michelangelo, este închisă fizic, iar cardinalii, care au depus un jurământ de confidențialitate, sunt închiși înăuntru. Doar cardinalii cu vârsta sub 80 de ani au dreptul să voteze. Aproximativ 120 vor vota în secret pentru candidatul ales, scriindu-și numele pe un buletin de vot și punându-l într-un potir în vârful altarului. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea de două treimi necesară, are loc o nouă rundă de vot. Pot exista până la patru runde pe zi.
Conclavul care l-a ales pe Papa Francisc în 2013 a durat aproximativ 24 de ore și cinci tururi de scrutin, dar procesul poate dura mai mult; un conclav din secolul al XIII-lea a durat aproximativ trei ani, în timp ce altul din secolul al XVIII-lea a durat patru luni. După numărarea buletinelor de vot, acestea sunt arse într-o sobă din interiorul Capelei Sixtine, instalată din timp de pompierii Vaticanului. O a doua sobă arde o substanță chimică care trimite un semnal de fum prin coșul de fum către lumea exterioară: Fumul negru înseamnă că nu a fost ales un nou papă, fumul alb înseamnă că a fost ales unul.
Noul papă
Odată ce un papă este ales, un reprezentant al Colegiului Cardinalilor citește anunțul latin „Habemus papam”, care înseamnă „Avem un papă”, de la balconul principal al Bazilicii Sfântul Petru, cu vedere la miile de credincioși nerăbdători. Apoi, proaspăt alesul papă, după ce și-a ales un nume papal (cel mai probabil unul care onorează un sfânt sau un predecesor) și a îmbrăcat un veșmânt albă, iese la balcon pentru a rosti primul său discurs în fața publicului. Odată cu aceasta, lumea catolică are un nou lider. Pe lângă faptul că stabilește învățăturile și morala bisericii, papa exercită o putere diplomatică și politică semnificativă în politica mondială, acționând ca mediator în conflictele globale și ghidând eforturile umanitare.
Majoritatea papilor sunt în funcție până în ziua morții.
Papa Benedict al XVI-lea, care a demisionat în 2013, la vârsta de 85 de ani, din cauza sănătății șubrede, a fost primul suveran pontif care s-a retras din funcție în ultimii 600 de ani.
Ce au zis liderii politici și religioși după moartea papei?
Funeraliile Papei Francisc vor avea loc sâmbătă, conform anunțului făcut de Vatican, iar până acum și-au anunțat prezența lideri din toată lumea, de la președintele american Donald Trump și până la președintele interimar al României, Ilie Bolojan, transmit Reuters și AFP.
Papa Francisc s-a stins din viață luni, în a doua zi de Paște, la vârsta de 88 de ani, după un accident vascular cerebral și un stop cardiac. Serviciul funerar se va desfășura în Piața Sfântul Petru, sâmbătă, și va fi condus de Giovanni Battista Re, decanul în vârstă de 91 de ani al Colegiului de Cardinali de la Vatican.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan: „Am aflat cu profundă durere despre trecerea în neființă a Sanctității Sale Papa Francisc. În aceste momente de doliu și de tristețe profundă, le transmit condoleanțe catolicilor din România și din întreaga lume, precum și tuturor celor pentru care Papa Francisc a fost un far spiritual călăuzitor. El a fost un simbol al umilinței, al compasiunii și al angajamentului neclintit față de pace și de justiție socială. Înaltpreasfințitul Papa Francisc a fost și un prieten prețios care a prețuit profund esența spirituală a poporului român. Să se odihnească în pace”, a scris Bolojan, luni, într-o postare pe platforma X.
Președintele Donald Trump, care a dispus coborârea drapelului american în bernă ca omagiu pentru Papa Francisc, a anunțat de asemenea că va merge la funeraliile Suveranului Pontif. Liderul american va fi însoțit de prima doamnă, Melania.
„Odihnească-se în pace Papa Francisc! Dumnezeu să-i binecuvânteze pe el și pe toți cei care l-au iubit”, a declarat Donald Trump după moartea regretatului papă.
Cancelarul german desemnat Friedrich Merz şi-a exprimat luni „profunda tristeţe” după moartea papei Francisc, omagiind memoria unui om „ghidat de umilinţă şi credinţa în mila lui Dumnezeu”. Papa Francisc „va rămâne în amintirea noastră prin angajamentul său neobosit faţă de cei mai vulnerabili membri ai societăţii, pentru dreptate şi reconciliere”, a mai scris cancelarul desemnat pe platforma X.
Premierul spaniol Pedro Sanchez s-a declarat luni întristat de moartea papei Francisc, salutând angajamentul acestuia „pentru pace, justiţie socială şi cei mai vulnerabili” într-un mesaj difuzat pe reţeaua X. El lasă o „moştenire profundă. Odihnească-se în pace!”, a adăugat el.
Papa Francisc a fost apărătorul celor „săraci” şi al celor „oprimaţi”, a afirmat premierul irlandez Micheal Martin.
Papa Francisc a fost un mare lider spiritual, un avocat neobosit pentru pace, iar moştenirea sa va rămâne, a declarat preşedinta Confederaţiei elveţiene, Karin Keller-Sutter, citată de Reuters.
Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, şi-a exprimat dorinţa ca ideile papei Francisc să continue „să ne ghideze spre un viitor al speranţei”, în pofida contextului internaţional şi a numeroaselor conflicte.
„Era plin de compasiune profundă. Îi păsa de marile provocări mondiale ale epocii noastre- migraţia, schimbarea climatică, inegalităţile, pacea- precum şi de luptele de zi cu zi ale fiecăruia”, a continuat fostul premier portughez, care conduce forul reprezentând cele 27 de state membre ale UE.
La fel ca lideri din lumea întreagă, șefa diplomației europene Kaja Kallas s-a declarat profund întristată de decesul Suveranului Pontif de origine argentiniană. „În cursul recentei noastre întâlniri la Roma, i-am mulțumit papei Francisc pentru leadershipul său puternic în ceea ce privește protejarea celor mai vulnerabili şi apărarea demnității umane”, a scris ea pe X.
Ce au declarat persoane publice și lideri politici și religioși din România?
Papa Francisc rămâne pentru oamenii din întreaga lume, indiferent de confesiune, apărătorul neobosit al păcii, al semenilor aflaţi în suferinţă şi al comuniunii spirituale, afirmă premierul Marcel Ciolacu, după anunţul privind decesul Suveranului Pontif.
Și alți politicieni români au transmis, luni, mesaje de condoleanțe la moartea Papei Francisc. Gabriela Firea, Elena Lasconi, Nicușor Dan, Crin Antonescu, dar și Maia Sandu, președinta Republicii Moldova.
El aminteşte că a fost privilegiat să-l întâlnească anul trecut la Vatican şi să-i mulțumească pentru sprijinul oferit comunităţii româneşti din Italia. „Dumnezeu să-l odihnească în pace şi lumină!”, afirmă Ciolacu. „Un lider spiritual remarcabil” Papa Francisc a creat punţi între popoare şi ne-a învăţat că pacea este mai importantă decât orgoliul şi puterea, afirmă primarul Capitalei, Nicuşor Dan, după anunţul privind decesul Suveranului Pontif.
„Cu profundă tristeţe am aflat vestea trecerii la cele veşnice a Sanctităţii Sale Papa Francisc. A fost un lider spiritual remarcabil, un simbol al compasiunii, un model de bunătate, modestie şi înţelepciune”, scrie edilul într-o postare pe Facebook.
„Plecarea Papei Francisc lasă un gol adânc în conştiinţa unei lumi tulburate, dar şi o moştenire spirituală uriaşă. A fost un lider care a vorbit inimii, nu numai raţiunii. Un om al credinţei, al păcii şi al curajului moral. Ne-a lăsat toate aceste daruri nouă, tuturor celor care vom dori să le folosim pentru o lume mai bună, aici, pe pământ. Dumnezeu să-l odihnească în lumină veşnică!”, scrie Antonescu pe Facebook.
Elena Lasconi spune: „Papa Francisc a fost și rămâne un reper într-o lume zbuciumată”, într-un mesaj publicat luni, după decesul Suveranului Pontif.
„Un exemplu de determinare și de sacrificiu, de bunătate și înțelegere a celui de lângă noi, de apropiere către ceea ce pare diferit. Mesajele lui recente și exemplele personale prin care a încercat să ne arate că Biserica poate și trebuie să se adapteze vremurilor în care trăim, că noi, femeile, merităm apreciere și respect rămân un punct de sprijin pentru momentele în care simțim că ne pierdem încrederea”, spune candidata USR la Președinția României.
Reacția Bisericii Ortodoxe Române
„Am primit, cu adâncă tristeţe, vestea trecerii din această lume a Papei Francisc, o venerabilă şi bine-cunoscută personalitate a creştinătăţii contemporane, al cărui Pontificat lasă o amprentă profundă asupra istoriei recente a Bisericii Romano-Catolice. Împărtăşim durerea provocată de această pierdere şi adresăm condoleanţe întregii Biserici Romano-Catolice. Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Care este Învierea şi Viaţa (cf. Ioan 11, 25), să odihnească sufletul Papei Francisc în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi„, se arată în mesajul Patriarhului BOR către Eminenţa Sa Giovanni Battista Re, decanul Colegiului Cardinalilor, Vatican.
Papa Francisc s-a întâlnit cu Patriarhul Daniel în 2019, atunci când a venit în România. Atunci au participat la o rugăciune comună în Catedrala Mântuirii Neamului.
Reacția comunității păgâne românești prin THE NEW PAGAN DAWN
„THE NEW PAGAN DAWN, in calitate de instituție dedicata reprezentării comunității păgâne românești, că continuatoare de drept a spiritualității păgâne și a binecuvântării Zeilor oferite oamenilor în România lasă spre publicare următorul comunicat, urmare a morții fizice a liderului Bisericii Catolice, Papa Francisc:
Din încredințarea Președintelui, în acord cu voința Zeilor și teologia păgână redăm următorul comunicat:
Spiritualitatea noastră este profund ancorată în Natură și contrastantă pe alocuri cu preceptele creștine, iar în trecut au fost diverse conflicte cu pierderi de ambele tabere in ceea ce privește păgânii și creștinii, însă aceste lucruri nu ne-au împiedicat și nici orbit sa nu vedem și să nu apreciem deschiderea sinceră la dialogul interreligios promovată de Papa Francisc și la recunoașterea vinovăției Bisericii Catolice in ceea ce a însemnat prigoană păgână și distrugerilor promovate împotriva comunităților noastre.
Împărtășim o apreciere sinceră pentru Papa Francisc. A fost un lider rar – deschis la dialog, cu respect pentru diversitate, pentru oameni din toate credințele (sau fără). Un om care a vorbit despre punți, nu despre granițe. Într-un climat socio-politic sensibil astfel de lideri trebuie să căutăm și din experiențele unor astfel de lideri viitorii lideri trebuie să învețe pentru a fi reale repere in lumea prezentului, dar și lumea viitorului.
„Construim prea multe ziduri și prea puține punți.” – Papa Francisc
Fiți binecuvântați!” se arată în mesajul Conducerii THE NEW PAGAN DAWN către Eminența Sa Giovanni Battista Re, Decanul Colegiului Cardinalilor, Vatican. Conducerea THE NEW PAGAN DAWN este apropiată spiritual față de Biserica Catolică, Președintele THE NEW PAGAN DAWN fiind licențiat în teologie romano-catolică la Facultatea de Teologie Romano-catolică a Universității din București.
În iulie 2022 într-un „pelerinaj de penitență” în Canada, Papa Francisc a cerut iertare pentru rolul Bisericii în violențele la care au fost supuși autohtonii păgâni în casele de copii amerindieni păgâni, soldate cu cel puțin 6.000 de morți de la sfârșitul secolului al XIX-lea şi până în anii ’90.
El și-a multiplicat gesturile simbolice, îmbrățișând supraviețuitori şi punându-şi pe cap podoabe de cap tradiționale ale comunității păgâne indigene.
Papa Francisc a lăsat moştenire umanităţii, în cei 12 ani cât a fost în fruntea Vaticanului, nenumărate lecţii de modestie şi smerenie, nu în discursuri, ci chiar prin exemplu personale. Într-un gest de smerenie absolută, el a sărutat picioarele unor deținuți musulmani şi brațul tatuat al unei supraviețuitoare a Holocaustului.
Alegerea sa, pe 13 martie 2013, a marcat un moment istoric, fiind perceput ca un Papă al schimbării, al modestiei și al apropierii de oameni şi al toleranţei. Pe parcursul celor 12 ani cât s-a aflat în fruntea Vaticanului, Papa Francisc a militat pentru săraci și marginalizați, pozițiile sale pe teme sociale, de la migrație la justiție economică, fiind adesea considerate revoluționare în cadrul conservator al Vaticanului.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Articolul de față reprezintă un omagiu adus de colectivul Redacției ROPAGANISM pentru întreaga muncă pastorală a Papei Francisc. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
