cultură International

Echipa arheologică descoperă „Templul lui Zeus” pierdut de un secol în antica, Magnesia

Magnesia, Turcia, 28 Martie 2025 – Într-o descoperire arheologică de excepție, cercetătorii din Turcia au reușit să scoată la lumină intrarea îngropată de secole în „Templul lui Zeus” din antica cetate Magnesia, situată în provincia Aydın. Structura, inițial dezgropită în timpul Imperiului Otoman de celebrul arheolog german Carl Humann, a dispărut din vedere după ce a fost reîngropată sub aproximativ patru metri de pământ – până acum.

O Redescoperire Remarcabilă

Excavațiile, conduse de profesorul asociat Gorkem Kokdemir de la Universitatea din Ankara, la care lucrează de 23 de ani (din 1998), marchează un nou capitol în studiul patrimoniului religios și cultural al regiunii. Profesorul Kokdemir, succesorul profesorului Orhan Bingol, a explicat că „Templul lui Zeus” este redescoperit în zona agorei sacre – un loc destinat ritualurilor și ceremoniilor religioase. Structura datează din secolul al III-lea î.en. și reprezintă unul dintre cele mai vechi Temple elenistice din Anatolia.

Detalii Arhitecturale și Istorice

Conform specialiștilor, elementele arhitecturale remarcabile ale templului, inclusiv coloane impresionante ce ating înălțimi de 5,5 până la 6 metri, au fost parțial reconstituite. Părți din Templul lui Zeus, reconstrucție ce a implicat utilizarea a 90% piese de imitație, se regăsesc în prezent la Muzeul Pergamon din Berlin, unde vizitatorii pot admira mărturia unei epoci de aur a artei și religiei antice.

Descoperirea este cu atât mai semnificativă cu cât Magnesia nu găzduiește doar Templul lui Zeus. Orașul antic, fondat în secolul al IV-lea î.en. și renumit pentru Templele și festivalurile sale, are în patrimoniul său și un monumental Templu al Artemis, principala destinație de cult a cetății. Profesorul Kokdemir subliniază că, în antichitate, locuitorii nu se limitau la venerarea unei singure divinități, ci onorau un panteon întreg de Zei și Zeițe, iar în Magnesia, Artemis ocupa locul întâi, urmată de Zeus.

Planuri de Restaurare și Viitorul Sitului

Echipa de cercetare își propune să recupereze între 60 și 70% din materialele originale ale templului pentru a reconstitui cu fidelitate structura. Restaurarea vizează și reconstituirea coloanelor ce vor putea atinge înălțimi de până la 7,5 metri, transformând situl într-o atracție de seamă pentru cercetători și turiști deopotrivă.

„A fost îngropat timp de un secol. A apărut doar în timpul lui Humann și, după aceea, a dispărut sub patru metri de pământ. Restaurarea acestui monument va deschide o fereastră către o epocă remarcabilă a civilizației antice”, a declarat profesorul Kokdemir.

Magnesia – Un Epicentru al Culturii și Al Festivalurilor

Magnesia, cu o istorie de peste 2.400 de ani, era cunoscută nu doar pentru templele sale sacre, ci și pentru festivalurile grandioase care atrăgeau participanți din Italia, Grecia și întreaga Anatolie. Printre acestea se numără jocurile organizate în secolul al III-lea î.en., comparabile cu cele mai importante competiții din zona mediteraneană, precum Jocurile Delphi Apollo. Mai mult, situl arheologic relevă și existența unui hipodrom cu o capacitate impresionantă de 50.000 de spectatori, sugerând că extinderea orașului era cu mult mai mare decât se credea până acum.

Descoperirea recentă a „Templului lui Zeus” nu este doar o redescoperire istorică, ci și o punte către înțelegerea complexă a culturii și religiei antice din Anatolia. Cu perspective ambițioase de restaurare, Magnesia se pregătește să își dezvăluie secretele ascunse și să reînvie o parte esențială din moștenirea sa culturală. Profesorul Kokdemir estimează că ar putea dura între 15 și 20 de ani până când întreaga magnificență a cetății va fi dezvăluită în toată splendoarea sa.


Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Cristea Sebastian-Carol
Cristea Sebastian-Carol este redactorul și secretarul Redacției ROPAGANISM. Este student al Facultății de Arhitectură din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. Activează în zona societății civile de la vârsta de 15 ani, fiind membru sau fost membru în organizații precum: Crucea Roșie, THE NEW PAGAN DAWN, Accept.

Lasă un răspuns