drepturile omului romania

Holocaustul Păgân mai aproape decât crezi. Călin Georgescu intră în turul II

Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu modernizarea României și consolidarea statului național, comunitățile religioase minoritare, inclusiv păgânii moderni sau cei care practicau credințe străvechi, au fost marginalizate. Sub influența unei identități naționale profund legate de ortodoxie și de ideea unui stat creștin, Păgânismul a fost stigmatizat ca o rămășiță a trecutului „primitiv” sau ca o amenințare la adresa valorilor tradiționale.

În perioada 1870-1914, legislația românească a fost modelată de influențe europene, dar a fost în mod constant utilizată pentru a promova uniformitatea religioasă. De exemplu, prin Legea Cultelor din 1864 și reformele ulterioare, doar religiile avraamice au primit recunoaștere legală, ceea ce a exclus orice formă de credință păgână sau ezoterică. Comunitățile care păstrau tradițiile ancestrale erau văzute ca excepții „folclorice”, dar fără drepturi reale de practică religioasă.

În perioada interbelică, regimul condus de guverne naționaliste și sprijinit de Biserica Ortodoxă a intensificat presiunile asupra minorităților religioase. Cultivarea unei identități naționale uniforme a dus la eticheta „dușman intern” aplicată celor care nu aderau la normele religioase dominante. Sub influența mișcărilor de extremă dreaptă, cum ar fi Garda de Fier, păgânii erau considerați trădători ai „spiritului național creștin”.

Între 1940-1944, regimul lui Ion Antonescu a colaborat cu Biserica Ortodoxă pentru a sprijini o agendă profund exclusivistă. Deși Păgânismul nu a fost direct vizat ca o comunitate organizată, orice practică religioasă care nu respecta normele creștine era supusă ostracizării. În această perioadă, tradițiile spirituale precreștine au fost catalogate ca fiind „superstiții” periculoase, iar adepții acestora au fost adesea asimilați grupurilor evreiești sau altor minorități persecutate.

După instaurarea regimului comunist, prigoana împotriva Păgânismului a continuat, dar sub altă formă. Regimul a promovat un ateism militant, dar a permis Bisericii Ortodoxe să funcționeze ca un pilon ideologic, cu condiția de a sprijini statul. În acest context, orice manifestare păgână, fie ea culturală sau religioasă, a fost asimilată practicilor ilegale sau periculoase pentru „ordinea publică”. Situri arheologice și simboluri precreștine au fost distruse, iar tradițiile ancestrale au fost marginalizate.

După 1989, Păgânismul a cunoscut o revigorare în România, odată cu democratizarea societății și apariția unor organizații, precum The New Pagan Dawn. Cu toate acestea, Păgânismul se confruntă încă cu prejudecăți, fiind adesea asociat în mod eronat cu practici oculte sau sataniste. Retorica politică recentă, bazată pe naționalism religios, prezintă un risc de întoarcere la politicile exclusiviste de altădată.

Informațiile precizate mai sus sunt extras din lucrare de licență în teologie a lui Olteanu Cosmin, cu titlul „Holocaustul Păgân în spațiul românesc”, iar alegerile prezidențiale din 2024 din România au adus în atenția publicului prin THE NEW PAGAN DAWN acest extras ce se poate repeta după 35 de ani de la scăparea din ghearele dictaturii, gheare în care comunitatea păgână a fost ostracizată.

Cine e Călin Georgescu și cum a reușit?

Suveranistul filorus Călin Georgescu, clasat pe locul întâi după primul tur de scrutin, este surpriza alegerilor prezidențiale. Considerat până acum o săptămână un candidat de sacrificiu, „un iepure”, Georgescu a primit încrederea a peste 2,1 milioane de români și a dat peste cap toate prognozele.

Călin Georgescu a ajuns în atenția publicului în ianuarie 2021, după ce a mers cu șeful AUR, George Simion, la Palatul Cotroceni, la consultările pe care președintele Iohannis era obligat să le aibă cu toate partidele parlamentare.

Georgescu era atunci propunerea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) pentru funcția de premier. La acel moment, AUR era proaspăt-admis în Parlament (în toamna lui 2020, AUR a fost partidul care a produs un șoc, când a câștigat 9,08% la Camera Deputaților și 9,17% la Senat, depășind confortabil pragul de 5% de intrare în Parlament de care se izbesc multe partide noi).

Numele lui Georgescu mai apăruse până atunci în discuțiile din spațiul public pentru funcția de premier de mai multe ori în ultimii unsprezece ani.

În 2016, cea care îl împingea în față era Federația Societatea Civilă Românească, care susținea că e formată din 12 entități juridice reprezentative la nivel național care au încheiat mai multe parteneriate și protocoale de colaborare cu ONG-uri din educație, sănătate, cultură, energie, diplomație și din mediul de afaceri, reprezentand interesele a peste trei milioane de cetățeni profund nemulțumiți de felul în care arată astăzi țara”.

Călin Georgescu se prezintă ca expert internațional în dezvoltare durabilă. A fost raportor special al ONU pentru deșeuri toxice și președinte al Centrului European de Sprijin pentru Clubul de la Roma. De asemenea, a coordonat proiectul Guvernului României de Strategie Națională pentru Dezvoltare Durabilă.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, Călin Georgescu „a fost încadrat începând cu data de 7 aprilie 2004 la cabinetul ministrului afacerilor externe în calitate de consilier personal, fără implicații financiare.” Contractul de muncă a încetat la data de 26 iunie 2005, prin demisie.

În 2010, 2011 și 2012, numele lui era împins ca posibil premier. De fiecare dată, știrea unei eventuale nominalizări era publicată de Sputnik sau Russia Today. Printre cei care îl susțineau pe Georgescu era și Dan Puric, actorul cu vederi de extremă dreaptă, care apărea pe lista ideologului lui Vladimir Putin, Alexandr Dughin.

În prezent, singurul om pe care Călin Georgescu și-l asumă aproape este avocatul Doru Costea, intrat în politic în Alternativa Dreaptă în 2021. Cam în aceeași perioadă, Georgescu a primit o nouă poreclă, „Putin al României”, dat chiar de către presa care îi promova imaginea. Una dintre asemănările dintre el și Vladimir Putin, președintele Rusiei, era că amândoi au practicat judo și ambii se promovează ca atletici și sportivi.

De la Călin Georgescu, AUR a preluat, din primele momente, „proiectul” cu hrană, apă, energie și l-a promovat ca „Premierul Nostru” pentru a obține capital de imagine de la segmentele susceptibile la discursul suveranist și chiar antioccidental. Mariajul dintre independentul Georgescu și AUR a durat aproape un an.

Georgescu și scindarea AUR

În februarie 2022, Călin Georgescu producea prima fractură în Alianța pentru Unirea Românilor. Se întâmpla din cauza mai multor declarații problematice. La începutul lui 2022, Călin Georgescu era susținut necondiționat de George Simion, la aceea vreme copreședinte AUR.

La congresul pe care partidul urma să-l organizeze, Simion îl voia pe Georgescu președinte de onoare al formațiunii și îl lua în calcul ca posibil candidat pentru alegerile prezidențiale.

Ziua Unirii Principatelor Române, 24 ianuarie 2022, ultimul eveniment public în care au apărut împreună Călin Georgescu, George Simion și Claudiu Târziu.
Ziua Unirii Principatelor Române, 24 ianuarie 2022, ultimul eveniment public în care au apărut împreună Călin Georgescu, George Simion și Claudiu Târziu.

Cu siguranță AUR va intra în turul doi la alegerile prezidențiale cu al său candidat. Și eu cred că avem o șansă bună de a câștiga fotoliul de președinte al României. Acum, cine va fi candidatul din partea AUR vom vedea. Domnul Călin Georgescu este un om foarte capabil”, declara Simion pe 25 ianuarie 2022.

Ascensiunea lui Georgescu, branduit, la acel moment, ca „Premierul Nostru”, către funcția onorifică în AUR a fost curmată de un conflict dintre George Simion, care susținea această idee și co-președintele AUR, Claudiu Târziu care avea multe reproșuri de făcut. Târziu îl critica pe Călin Georgescu că nu este pregătit pentru funcția de premier și susținea, de asemenea, că face deservicii partidului prin pledoariile neo-legionare.

Călin Georgescu făcuse apologia lui Corneliu Zelea Codreanu la o emisiune de la Antena3, susținând că liderul legionar „s-a luptat pentru moralitatea ființei umane”.

Toți au făcut și fapte bune și altele mai puțin bune, pe care nu le pot comenta, dar istoricii trebuie să demonstreze acest lucru. Față de martiri nu pot să am păreri, dar sunt din istoria noastră și rămân în istoria noastră.”

Călin Georgescu susținea de asemenea că istoria a fost mistificată atunci când legionarii au fost învinuiți de asasinarea premierului Armand Călinescu în 1939 și a marelui istoric Nicolae Iorga în 1940. Or, aceste asasinate de tip fascist se află în afara oricărui dubiu din punct de vedere factual.

Se pare că aici, convingerile exprimate Călin Georgescu sunt greu de acomodat. El susține multe din ideile legionare, dar își declară în același timp admirația pentru marele istoric, Nicolae Iorga. Cum însă legionarii l-au ucis pe profesor în pădurea Strejnicu, de lângă Ploiești, unul sau altul din elementele problemei trebuie să dispară sau să fie răstălmăcit.

Afinitatea pentru Nicolae Iorga răzbate și din CV-ul său, în care susține că o influență considerabilă asupra educației sale a avut-o verișoara tatălui, Maria Georgescu, asistenta lui Nicolae Iorga.

Conflictul dintre cei doi capi ai AUR s-a tranșat cu remiză, nu s-au mai exclus reciproc din partid, cum se amenințau, dar Călin Georgescu a fost îndepărtat din apropierea AUR. George Simion a rămas singurul președinte la congresul care a urmat, secondat de Claudiu Târziu, cu funcția de vicepreședinte.

Ulterior, pagina de Facebook „Călin Georgescu – Premierul nostru” – pe care George Simion plătea reclame și pe care era promovat Georgescu – a reintrat în administrarea AUR și l-a promovat pe Simion.

În prezent, pagina pe care AUR o făcuse pentru Călin Georgescu, premier, este închisă.

În 2021, ea fusese folosită pentru propagarea de informații false și promovarea de mesaje proruse. „Șansa României este înțelepciunea rusească”, declara Georgescu în aprilie 2021 la postul de televiziune Metropola TV. „Pentru că România astăzi nu este pregătită cu nimic, diplomatic și strategic”

Clipul era promovat apoi pe pagina de Facebook, care în prezent este dezactivată și apoi difuzat pe grupurile de susținători ai partidului AUR.

Într-un interviu televizat mai vechi, repostat pe Facebook pe data de 25 iulie, Georgescu spunea că România a aderat la NATO și la UE în 2004 și, respectiv, 2007, „fără să înțeleagă nimic”. „Nu a negociat, așa că a pierdut totul”, a spus el.

Cum a ajutat blocarea site-urilor ruse mesajele lui Călin Georgescu

În februarie 2022, România interzicea publicațiile Moscovei, RT și Sputink, ca politică generală a Uniunii Europene. Asta a dus la o creștere a activității de promovare a mesajelor propagandistice ale Kremlinului prin canale alternative.

E o tradiție ca Rusia să folosească aceeași tehnică de inundare a spațiului informațional cu numeroase afirmații false după un eveniment dramatic. S-a întâmplat, de pildă, după doborârea zborului 17 al companiei „Malaysian Airlines” sau invadarea în 2008 și ocuparea de atunci a Georgiei. Propaganda Rusiei are ca scop deturnarea atenției de la rolul pe care Kremlinul îl are în anumite evoluții și evenimente. S-a întâmplat și după războiul Rusiei contra Ucrainei.

Temele războiului informațional au ajuns și în România și au fost preluate de personaje cunoscute sau de grupuri care își asumă deschis afilierea la Moscova.

„Revizionismul istoric – Ucraina, un stat inventat”

Variațiunile s-au învârtit în jurul acelorași teme: nu există război, istoria este cea prezentată de Rusia și nu cea factuală, ucrainenii sunt un neam inventat și nu trebuie ajutați. Atunci când nu se mulează pe obiectivele politice ale Kremlinului, istoria este rescrisă sau negată. Una dintre temele preferate în spațiul online românesc este legată de ideea că Ucraina este un stat inventat.

Tema nu este nouă, ea apare răzleț în articole de pe diverse bloguri încă din 2016.

Cel care a repus-o pe tapet încă din perioada în care Rusia amenința doar la granițe statul ucrainean a fost Călin Georgescu. Într-o emisiune televizată, el susținea ideea că România trebuie să se apropie de Rusia tocmai pentru că Ucraina este un stat inventat.

O altă temă folosită de George Călin a fost legată de ajutorul dat ucrainenilor. Imediat după invazia din februarie 2022, narativele legate de ajutorul dat ucrainenilor mergeau în special spre ideea că sunt suficient de mulți români săraci care ar trebui ajutați.

Propaganda rusă a venit însoțită și de atacuri cibernetice. Directoratul Național de Securitate Cibernetică dispunea, după închiderea Sputnik, suspendarea a 11 site-uri și restricționarea accesului în România pentru 72 de IP-uri care ar fi atacat cibernetic România din Rusia. Decizia a fost catalogată drept cenzură.

În acest context, impactul conturilor de social media ale lui Georgescu și al altor site-uri care promovau mesaje ruse a crescut.

Temele apărute în perioada ajutorului intens dat refugiaților ucraineni au fost menținute de Georgescu și în campania electorală din octombrie-noiembrie 2024.

Într-un clip decupat dintr-o emisiune de televiziune și postat pe TikTok și Facebook, candidatul independent susținea fals că, în prezent, statul plătește 3.600 de lei pentru fiecare copil ucrainian și doar 260 de lei pentru copiii români.

Călin Georgescu „a zburat pe sub radar” până în ultima clipă. În campania electorală, clipurile sale, promovate pe TikTok, au fost interzise de Biroul Electoral Central pentru că, a spus autoritatea, nu conțineau codul de identificare primit de la AEP.

Este esențial să învățăm din greșelile trecutului. România are șansa de a promova diversitatea religioasă și culturală, protejând toate comunitățile, inclusiv pe cele păgâne, de discriminare. Toleranța și educația reprezintă cele mai importante instrumente pentru a preveni repetarea unui Holocaust Păgân în formele sale moderne.


Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Olteanu Cosmin
Olteanu Cosmin este redactorul din cadrul agenţiei ROPAGANISM. Cu o experienţă de 5 ani în presă, Cosmin acoperă teme precum cele de pe domeniul Politica, Drepturile omului, Culte sau Actualitate, realizând unele dintre cele mai importante analize pe domeniul national-international. Olteanu Cosmin (n. 25 august 2000, Onești, județul Bacău) este un teolog, antreprenor, politician și activist român împotriva discriminării bazate pe religie și orientare sexuală, susțînător al separației dintre biserică și stat și fondatorul Asociației THE NEW PAGAN DAWN, astfel fiind prima figură notabilă care a instituționalizat cultele păgâne în România.
https://www.cosminolteanu.eu

Lasă un răspuns