Jurnalista Emilia Șercan anunță, joi, că Curtea de Apel București a decis redeschiderea dosarului de kompromat privind expunerea fotografiilor personale pe internet, dosar pe care Parchetul General l-a clasat anul trecut.
„După aproape un an de așteptare, Curtea de Apel București mi-a admis azi plângerea prin care dosarul de kompromat a fost închis într-un mod ticălos de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, cu girul conducerii Parchetului General”, a scris joi, pe Facebook, Emilia Șercan.
Judecătorul care a luat hotărârea a constatat că sesizările nu au fost cercetate corespunzător, dosarul fiind redeschis.
Jurnalista menționează abuzurile la care a fost supusă în dosarul ei de kompromat, cum ar fi violarea repetată a vieții sale private și divulgarea de informații care nu sunt destinate publicității. Ea ne mai reamintește că timp de un an și jumătate a denunțat public faptul că „procurorul Nicoleta Rotaru de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti a încercat să îngroape acest dosar călcând în picioare Codul penal şi orice înţelegere a noţiunilor de «adevăr» şi «dreptate»”
Infracțiunile împotriva jurnalistei au început imediat după ce aceasta a dezvăluit, pe 18 ianuarie 2022, că Nicolae Ciucă, președintele Senatului României, pe atunci prim-ministru, și-a plagiat teza de doctorat.
Dosarul de kompromat împotriva Emiliei Șercan ne dovedește, de fapt, cum este făcută dreptatea în România zilelor noastre și ne arată unde se termină justiția și unde încep implicările statului și instituțiilor care ar trebui să ne apere drepturile și interesele, nicidecum să lucreze împotriva noastră.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
