Mărturii șocante ale studenților despre comportamentul unui profesor universitar: „Îmi doream să îl masacrez pe Horia Moldovan în toate felurile”.
Universitatea ar trebui să fie un loc de învățare și dezvoltare personală, însă pentru unii studenți, ea a devenit un adevărat coșmar. În capturile de ecran obținute dintr-o conversație privată, un student dezvăluie un incident tulburător petrecut la o consultare cu un profesor, numit Horia Moldovan, actual Președinte al Senatului Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București și profesor la catedra de Istoria Arhitecturii din cadrul Facultății de Arhitectură.
Mărturii care cutremură
Unul dintre studenți povestește cum o colegă de-a sa, care a picat un examen, a rugat profesorul să fie mai îngăduitor, deoarece nu avea bani să-și plătească taxa pentru a repeta cursul. În loc să arate compasiune, profesorul a început să o amenințe, făcând-o pe studentă să izbucnească în lacrimi.
Colegii și martorii acestui incident au fost profund marcați de reacția dură și lipsită de empatie a profesorului. De asemenea, studentul care a relatat această întâmplare, spune că s-a simțit copleșit emoțional, iar în momentul în care a venit rândul său la consultare, profesorul l-a tratat cu aroganță, întrebându-l pe un ton batjocoritor ce problemă avea de se comporta ca o „divă”.
În continuarea conversației, studentul descrie cum, deși a studiat intens pentru examenul de restanță din vara respectivă, a fost din nou picat, de această dată cu nota 4,25. În contrast, colegii care au copiat în timpul examenului, sub privirile neglijente ale aceluiași profesor, au obținut note de trecere.
Mai mult, studentul menționează cum profesorul a încercat să sugereze indirect că ar putea rezolva situația dacă primea ceva la schimb, un gest care sugerează o posibilă corupție la nivelul Universității.
În urma acestor interacțiuni, studentul mărturisește că a suferit un atac de panică, afectat de atitudinea intimidantă a profesorului și de lipsa de suport oferită de instituția de învățământ.
Aceste relatări scot la iveală o problemă profundă cu care se confruntă studenții în mediul universitar – un mediu care ar trebui să fie de sprijin și ghidare, nu de teroare și frică. Faptul că asemenea abuzuri rămân nesancționate ridică serioase semne de întrebare cu privire la integritatea și etica din cadrul instituțiilor de învățământ superior.
Incidentul expus în aceste capturi de ecran ridică întrebări despre practicile educaționale și climatul academic din universitățile românești. Este necesar ca astfel de cazuri să fie investigate în detaliu, iar studenții să fie protejați împotriva abuzurilor de putere exercitate de cei care ar trebui să îi formeze profesional. Instituțiile academice trebuie să își revizuiască politicile și să asigure un mediu sigur și just pentru toți studenții.
Prof. dr. arh. Horia MOLDOVAN (n. 1978), de profesie arhitect, absolvent al Facultății de Arhitectură din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București (2003) și a masterului de „Conservarea Monumentelor Istorice” din cadrul aceleiași universități (2005). În 2008 obținerea titlului de doctor în arhitectură la UAUIM. Din 2003 cadru didactic la Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului UAUIM, în paralel cu practica de proiectare desfășurată în cadrul atelierului privat. Membru OAR, RUR și Expert în protejarea patrimoniului, atestat Ministerul Culturii, cu participări la conferințe și simpozioane naționale și internaționale, autor și coautor al unor cărți, articole, lucrări de cercetare și expoziții în domeniul istoriei și conservării patrimoniului cultural. Din 2012 prodecan al Facultății de Arhitectură din cadrul UAUIM, din 2016 prorector pentru domeniile cercetare, dezvoltare, inovare și practică profesională al UAUIM, din 2020 decan al Facultății de Arhitectură UAUIM și din 2024 președinte al Senatului UAUIM. Așa este promovat profesorul Horia Moldovan pe website-ul Universității.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
