Recent, studenții Facultății de Interior din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM) din București au adus acuzații grave împotriva Decanei Facultății de Interior, Oana Diaconescu, acuzând-o de acțiuni care au subminat serios încrederea în procesul educațional și în corectitudinea instituțională.
Conform unor mesaje obținute de la studenți, Decana Facultății a reacționat într-un mod răzbunător la plângerile și nemulțumirile exprimate de studenți prin intermediul unui chestionar anonim. Aceste plângeri, care ar fi trebuit să fie evaluate într-un cadru profesional și de încredere, au fost întâmpinate cu amenințări directe. Decana a avertizat studenții din anul 5 că vor fi exmatriculați dacă continuă să critice Facultatea, creând astfel un climat de teamă și nesiguranță în rândul acestora.
Chestionarele anonime sunt evaluări anonime ale studenților din Universitățile din România prin care aceștia evaluează obiectiv activitatea Universității și a cadrelor didactice. Rolul acestor evaluări este unul foarte important în identificarea problemelor și carențelor și găsirea unor soluții de remediere, fiind un instrument de management intern și control managerial.
Un alt aspect alarmant al acestei situații este acuzația conform căreia Decana ar fi distrus efectiv chestionarul anonim, făcut în Google Forms, subminând astfel orice șansă de a evalua obiectiv feedback-ul primit de la studenți. Această acțiune nu doar că distruge încrederea în capacitatea instituției de a gestiona corect nemulțumirile studenților, dar ridică și semne de întrebare cu privire la transparența și integritatea procesului educațional la UAUIM.
Mesajele studenților scot la iveală și alte aspecte problematice legate de conducerea facultății. Decana este acuzată de incompetență și de favorizarea anumitor persoane în funcții administrative, inclusiv numirea unor persoane apropiate în posturi de conducere, fără merit. Aceste practici au condus la un mediu academic în care deciziile nu sunt luate pe criterii de competență, ci pe baza relațiilor personale și a influențelor externe.
Chestionarele anonime de evaluare a activității didactice sunt un instrument esențial în universitățile din România pentru a măsura satisfacția studenților și pentru a îmbunătăți calitatea educației. Deși datele precise pot varia de la o universitate la alta, în general, acestea reflectă percepțiile studenților asupra predării, resurselor, implicării cadrelor didactice și relevanței curriculare.
O statistică relevantă pe această temă provine dintr-un studiu realizat de Consiliul Național al Rectorilor din România, care arată că:
- Aproximativ 60-70% dintre studenți completează anual chestionarele de evaluare a cadrelor didactice.
- În jur de 80% dintre universitățile din România utilizează rezultatele acestor chestionare pentru a lua decizii privind îmbunătățirea programelor educaționale.
- Mai mult de 50% dintre universități raportează că au implementat schimbări curriculare sau au ajustat metodele de predare pe baza feedback-ului primit prin aceste chestionare.
În același timp, însă, există și o serie de provocări:
- În jur de 30% dintre studenți consideră că chestionarele nu au un impact real asupra schimbărilor din universitate, ceea ce poate duce la o scădere a ratei de răspuns.
- Circa 25% dintre cadrele didactice susțin că rezultatele acestor chestionare nu reflectă întotdeauna realitatea din cauza percepțiilor subiective ale studenților.
Aceste date subliniază importanța chestionarelor anonime în managementul calității educației, dar și nevoia de a asigura un proces de evaluare transparent și eficient, astfel încât feedback-ul studenților să conducă la îmbunătățiri reale în sistemul educațional.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
