București, România – Un incident tragic a zguduit comunitatea Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM) din București după ce o studentă, Ana Maria Stan, s-a sinucis în timpul perioadei de lockdown din 2020. Acest caz, alături de altele, aduce în prim-plan provocările severe de sănătate mintală cu care se confruntă studenții în domeniul solicitant al arhitecturii.
Ana Maria Stan, o studentă tânără și promițătoare, se spune că a fost supusă unui stres imens din cauza volumului de muncă academic și a presiunilor suplimentare aduse de pandemie. Conform unui document care a apărut recent, ea a experimentat o critică intensă în cadrul unui atelier condus de un cadru didactic, Silvia Costescu. Documentul sugerează că, după ce a primit o evaluare dură, care i-a accentuat depresia, Ana Maria a ales să își ia viața.
Nota menționează că Ana Maria a fost umilită în timpul corecturii și i s-a spus că va pica, o afirmație care i-a afectat semnificativ starea mentală fragilă. „Nu putea suporta gândul că va pica anul,” se menționează în document. „În acea seară, după corectură, și-a pus capăt vieții într-un moment de disperare, sub privirile prietenului ei.”
Acesta nu este un caz izolat. Același document raportează că alți doi studenți, tot din cadrul programului de arhitectură, s-au sinucis în aceeași perioadă, se pare din cauza presiunilor copleșitoare ale studiilor și izolării din timpul lockdown-ului.
Reacția Comunității
Comunitatea a răspuns cu o revărsare de durere și compasiune pe rețelele de socializare. Prietenii și membrii familiei și-au exprimat regretul în comentarii emoționante sub ultima fotografie de profil a Anei Maria Stan pe Facebook. Mesaje precum „Dumnezeu să o ierte” și „Dumnezeu să o odihnească în pace” au inundat profilul ei, arătând un sentiment colectiv de pierdere și doliu.
O utilizatoare a deplâns: „Ana, un suflet luminos, frumos și talentat, plecat prea devreme… De ce?” O altă prietenă și-a amintit de ea ca fiind o „rebelă, frumoasă, deșteaptă și extrem de ambițioasă,” subliniind pasiunea ei pentru artă și viață.
Tăcerea Universității și Nevoia de Suport pentru Sănătate Mintală
Universitatea a rămas relativ tăcută în această privință, stârnind indignarea în rândul studenților și al cadrelor didactice. Există apeluri pentru ca instituția să își asume responsabilitatea pentru bunăstarea mintală a studenților săi și să implementeze sisteme de suport mai bune.
Burnout-ul și problemele de sănătate mintală reprezintă preocupări din ce în ce mai mari în educația superioară, în special în domenii riguroase precum arhitectura, unde volumul de muncă este notoriu de solicitant. Această tragedie este o reamintire dureroasă a nevoii urgente ca instituțiile să prioritizeze resursele pentru sănătatea mintală și să creeze un mediu mai susținător pentru studenții care se luptă sub presiune.
Tragedia de la UAUIM reflectă o problemă mai largă cu care se confruntă instituțiile de învățământ la nivel mondial. Este un apel la acțiune pentru ca administratorii universităților să abordeze sănătatea mintală proactiv, nu reactiv, asigurându-se că niciun student nu simte că singura cale de ieșire este să-și pună capăt vieții.
Pierderea Anei Maria Stan și a celorlalți studenți este o tragedie profundă care subliniază necesitatea unei schimbări în modul în care instituțiile educaționale gestionează crizele de sănătate mintală. În timp ce ne amintim de cei care și-au pierdut viața, este imperativ să învățăm din aceste incidente și să implementăm schimbări semnificative pentru a proteja bunăstarea mintală a viitorilor studenți.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
