Redacția ROPAGANISM îl acuză pe Beca Ștefan, profesor la Facultatea catolică că și-a plagiat teza de doctorat în Teologie

Profesorul în Asistență socială, fără doctorat în domeniu al Facultății de Teologie Romano-catolică din cadrul Universității din București,  Beca Ștefan-Cristian a fost sesizat de Redacția ROPAGANISM la Ministerul Educației și Comisia de Etică a Universității din București pentru suspiciunea de plagiat în teza de doctorat în Teologie.

Stefan Beca este profesor universitar, având grad de lector universitar, predând fără drept mai multe materii de Asistență Socială la Facultatea de Teologie Romano-catolică și este și membru în Comisiile legate de evaluarea lucrărilor de licență ale absolvenților de Teologie. Acesta deține din 2008 titlul de doctor în Teologie, fiind obținut în urma lucrării de licență cu titlul „Acțiunea Bisericii Catolice din România la începutul mileniului trei”, coordonată de defunctul profesor Mărtincă Isidor, decedat în 2024 și dovedit de CNSAS colaborator al Securității.

La data de 9 iulie 2024, jurnaliștii Redacției ROPAGANISM au analizat lucrarea sa în urma aprobării prealabile a Universității din București și au descoperit mai multe elemente ce indică că lucrarea coordonată de Mărtincă este un veritabil plagiat, lucru sesizat ulterior Comisiei de Etică a Universității din București.

În urma consultării în materialitatea ei a tezei de doctorat cu titlul Acțiunea Bisericii Catolice din România la începutul mileniului trei, redactată și susținută în 2008 de către Lect. Univ. Dr. Beca Ștefan Cristian, coordonată de Pr. Prof. Univ. Dr. Mărtincă Isidor, am constatat următoarele: 

1. Textul tezei de doctorat prezintă un coeficient de similitudine de 29%, conform raportului de similitudine efectuat de către programul Turnitin, unul din programele utilizate în mod curent de universități și de alte instituții în vederea determinării gradelor de similitudine între diferite texte. Menționez că acest grad de similitudine corespunde textului după eliminarea fragmentelor care preiau părți ale unor acte normative. 
2. La paginile: 35, 38, 140, 184, 191, 225, 232, 237, 22, 43, 53, 157, dar și în restul lucrării se regăsesc citări improprii, lipsuri la semnele de punctuații, greșeli de acordare între părți din vorbire, scriere improprie a semnelor de punctuație. Cu titlu de exemplu la pagina 35, primul paragraf avem următoarea frază: „Spiritualitatea și faptele sale au făcut fie căutat în pustiu de alți eremiți, pelerini, preoți, episcopi și oameni cu diverse boli care voiau să se vindece. Se spune că însuși împăratul Constantin cel Mare și fiii săi trimeteau emisari la el pentru sfaturi.”. Astfel, în expresia „făcut fie căutat”, corect ar fi „făcut să fie căutat” pentru a respecta corectitudinea gramaticală. De asemenea, „trimeteau” trebuie corectat în „trimiteau” pentru a utiliza forma corectă a verbului.
3. Prezentarea unei teze de doctorat trebuie să respecte anumite standarde academice și tehnice pentru a asigura coerența, claritatea și profesionalismul lucrării.
4. Paginile majoritar sau integral goale – este neobișnuit și neprofesionist ca într-o lucrare de doctorat să existe pagini aproape goale. Exemplele de pagini menționate (82, 61-72, 94, 162, 222, 57, 62) arată o organizare defectuoasă a conținutului. Acest lucru poate distrage cititorul și poate sugera o lipsă de conținut sau o încercare de a mări artificial volumul lucrării. Toate paginile ar trebui să fie utilizate eficient, iar secțiunile ar trebui să fie împărțite logic și continuu.
5. Textul nealiniat stânga-dreapta (justify) – între paginile 103 și 108, textul nu este aliniat stânga-dreapta, ceea ce poate afecta citirea și aspectul profesional al tezei. Alinierea justificată este standard în lucrările academice deoarece oferă un aspect ordonat și plăcut vizual. Corectarea alinierii este esențială pentru a îmbunătăți prezentarea generală.
6. Citarea improprie și utilizarea caracterelor de citare englezești – utilizarea corectă a citatelor este crucială pentru a evita plagiatul și pentru a da credit corespunzător surselor originale. Pagina 109 și alte pagini folosesc caractere de citare englezești („”) în loc de cele românești („”). Este important să se respecte normele de citare specifice limbii române. De asemenea, trebuie să existe un echilibru între conținutul original și cel citat, asigurând astfel contribuția personală la subiect.
7. Probleme de formatare – formatarea neuniformă, cu multiple tipuri de fonturi și stiluri, indică o lipsă de consistență și poate confunda cititorul. Exemplele includ utilizarea diferitelor fonturi (pg. 93, 3), semne (buline, asteriscuri etc.: 93), text subliniat (pag. 73-80, 90, 81, 95-102), text înclinat (aldin: 12-18, 90, 103, 104) și text îngroșat (bold: 6, 7, 36, 38, 45, 73, 81-90, 95-102). Este esențial să se stabilească un stil unitar pentru întreaga lucrare, utilizând aceleași fonturi și stiluri pentru titluri, subtitluri și textul principal. Aceasta va asigura un aspect profesional și va îmbunătăți lizibilitatea.
8. La pagina 8 din teza de doctorat găsim la nota de subsol, următoarea citare:

Indice notă de subsol 2: 

Compendiul Doctrinei Sociale a Bisericii, nr. 7, in Mărtinca Isidor, Doctrina Socială a Bisericii vol. Il, traducere si editare Compendiu, Ed. Univesitatii Bucuresti, 2006.

În modul de dispunere a notei de subsol din teza de doctorat se pot identifica următoarele greșeli:

• „in” ar trebui să fie „în”;
• „vol. Il” ar trebui să fie „vol. II” (litera „I” este greșită, trebuind să fie cifra romană „II”);
• „si” ar trebui să fie „și”;
• „Ed. Univesitatii” ar trebui să fie „Ed. Universității” (cu „r” adăugat și diacritice corecte);
• „Bucuresti” ar trebui să fie „București” (cu diacritice);
• Necesitatea înlocuirii „in Mărtincă Isidor” în „apud”. Citarea unei surse secundare, obligă la utilizarea „apud” pentru a indica faptul că referința este citată într-o altă lucrare. De asemenea, se recomandă să se folosească un format standardizat pentru notele de subsol.

Astfel, nota de subsol corectată ar trebui să fie:

„Compendiul Doctrinei Sociale a Bisericii, nr. 7, apud Mărtinca Isidor, Doctrina Socială a Bisericii, vol. II, traducere și editare Compendiu, Ed. Universității București, 2006.” Aceasta corectează și clarifică toate elementele necesare: utilizarea diacriticelor, forma corectă a cifrelor romane și includerea termenului „apud” pentru a arăta că sursa este citată în altă lucrare. Aceste greșeli se repetă pe pagini întregi, mai ales că e prezentă în majoritatea lucrării refolosirea a trei surse, dintre care cele ale domnului Mărtincă Isidor sunt majoritare, cu aceleași erori, incompatibile cu o teză de doctorat.

Indice notă de subsol 3: 

În modul de dispunere a notei de subsol „Papa Ioan Paul al II lea, Centesimus Annus, nr. 5” dintr-o teză de doctorat, se pot identifica următoarele greșeli:

• Lipsa cratimei: Corect este „al II-lea” în loc de „al II lea”.

Indice notă de subsol 4: 

În modul de dispunere a notei de subsol „Lumen gentium, nr. 8” dintr-o teză de doctorat, greșeala evidentă este utilizarea virgulei în locul punctului. În general, normele academice cer utilizarea punctului pentru a separa titlul de numărul paginii, articolului sau capitolului. Forma corectă ar trebui să fie: „Lumen gentium. nr. 8”. Astfel, nota de subsol corectă ar fi: Lumen gentium. nr. 8.

Suplimentar notele de subsol nu se încheie cu punct, fiind o altă eroare gravă.

5. Textul tezei de doctorat prezintă numeroase preluări integrale sau cu modificări minore din textul sursă, fără menționarea sursei și/sau a autorului, fără citare sau cu intercalări de paragrafe în textul sursă. Astfel, de la paginile 61 până la 72 și 95 până la 102 este prezentat text preluat integral din cartea Biserica Catolică din România, publicat la Editura Arhiepiscopiei București (ARCB) în anul 1999 (pg. 8, 22, 23, 24, 21 etc). Totodată textele privind viața sfinților din capitolul ce ar fi trebuit dedicat Monahismului din cuprinsul paginilor 34 – 60, 61 – 72 sunt preluate integral sau cu mici modificări din lucrări, precum cele ale lui Blăjuț Eugen, Viețile sființilor, vol. I, Editura Arhiepiscopiei Bucureștilor (ARCB) din 1992. Cu titlul de exemplu, vom prezenta următoarele paragrafe, dispuse pe două coloane:

6. La capitolul intitulat „Scurt istoric al vieții monahale și al carității creștine” (pg. 34 – 60) autorul face o prezentare preluată integral sau parțial din domeniul patrologiei/hagiografiei, nevorbind decât sumar despre topica acelui capitol – monahismul.
7. În cadrul acelorași pagini, dar și în restul lucrării sunt prezentate mai multe imagini fotografice, introduse, reprezentând sfinți (icoane), imagini ce ar fi trebuit dispuse în Anexe la finalul lucrării și nu în partea de text.
8. În cuprinsul paginilor 110 – 139, 163 – 211, 141 – 152, 219 observăm prezența mai multor date statistice, constând în grafice, imagini și tabele a căror sursă nu este precizată, însă pentru anumite date pare să există o conexiune cu niște anexe prezentate după bibliografie (chestionare), însă nu e clar că informațiile sunt colectate ca urmare a unei cercetări: metoda de cercetare, rezultatele, interpretare și metodologia nefiind precizată, iar datele prezentate sunt amestecate cu date statistice ce au fost cel mai probabil furnizate în rapoartele statistice ale unor instituții publice. 
9. Bibliografia prezintă erori grave, precum lipsa dispunerii pe tematici (lucrări de referință, documente de magisteriu (enciclice), volume de autor, articole științifice, resurse web), îngroșarea, sublinierea și înclinarea textului, scrierea cu majuscule a unor cuvinte întregi, fonturi diferite etc. 
10. Notele de subsol și citările sunt esențiale pentru a da credit surselor originale și pentru a evita plagiatul. Lipsa acestora pe un număr mare de pagini poate sugera fie neglijență, fie încercarea de a prezenta idei preluate ca fiind originale. Citările și referințele demonstrează că autorul a realizat o cercetare amplă și și-a fundamentat argumentele pe baza literaturii de specialitate existente. Absența acestora poate diminua credibilitatea și validitatea tezei, deoarece nu este clar pe ce se bazează afirmațiile și concluziile prezentate. Respectarea standardelor academice impune citarea adecvată a tuturor surselor utilizate. Universitățile și comitetele de evaluare a tezelor de doctorat impun cerințe stricte privind citarea și referințele pentru a menține un nivel ridicat de calitate academică. Notele de subsol și citările permit cititorilor să verifice sursele și să exploreze mai profund temele discutate. Ele oferă transparență în procesul de cercetare și permit evaluarea rigurozității metodologice a autorului. Este important ca autorul să evidențieze clar contribuția sa originală în cadrul tezei. Notele de subsol și citările ajută la delimitarea între ceea ce este preluat din alte surse și ceea ce reprezintă aportul propriu al autorului.
11. Lipsa notelor de subsol și a citărilor pe un număr semnificativ de pagini este o problemă majoră care trebuie remediată pentru a asigura conformitatea tezei cu standardele academice și pentru a proteja integritatea cercetării. 

Beca Ștefan Cristian, prin Ordinul de Ministru OMECT nr. 4887/2008, Universitatea din București, pg. 1, poziția 14 pentru teza de doctorat coordonată de Decanul Facultății de Teologie Romano-catolică a Universității din București, Mărtincă Isidor, decedat acum câteva zile, având ca titlu Acțiunea Bisericii Catolice din România la începutul mileniului trei redactată și susținută în 2008 la Universitatea din București, a obținut titlul de DOCTOR ÎN TEOLOGIE.

Pr. Isidor Mărtincă s-a născut în anul 1944 în localitatea Săbăoani din județul Neamț. Începând cu anul 1968 a fost preot în județul Constanța, apoi la Catedrala „Sfântul Iosif” din București. În perioada 1984-1988 a studiat la Roma, unde a obținut titlul de doctor în Drept canonic. În anul 1991 a reușit să obțină de la Guvernul României autorizarea înființării Institutului Teologic Romano-Catolic din București, al cărui prim rector a devenit. În anul 1994 a făcut demersuri pentru ca Facultatea de Teologie și Asistență Socială a acestui institut să devină parte a Universității din București, devenind primul decan al acesteia. 

Pr. prof. univ. dr. Isidor Mărtincă a fost membru Consiliului Național de Evaluare Academică și Acreditare (CNEAA), Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) și Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCSIS); de asemenea, a fost conducător de doctorate în Teologie. Mărtincă Isidor a fost totodată dovedit colaborator al Securității.

Dintre cărţile publicate de-a lungul anilor de pr. prof. univ. dr. Isidor Mărtincă menţionăm: Etica doctrinei sociale creştine, Editura Gramar, anul 1999; Dumnezeu unul şi întreit, Editura Universităţii din Bucureşti, anul 1999; Isus din Nazaret, Fiul lui Dumnezeu, Editura Gramar, anul 2000; Scheme de teologie fundamentală, Editura Gramar, anul 2002; Sacramentele Bisericii Catolice. Vol. 1 – Sacramentele iniţierii creştine, Vol. 2 – Sacramentele desăvârşirii creştine, Editura ARCB, anul 2003; Doctrina socială a Bisericii. Compendiu. Vol. 1, Editura Universităţii din Bucuresti, anul 2006; Veniţi deoparte să ne odihnim puţin. Prelegeri pentru exerciţii spirituale, Editura Galaxia Gutenberg, anul 2007; Fatima şi micii vizionari, Editura Universităţii din Bucureşti, anul 2010; Minunile lui Isus. Comentariu biblic, omiletic şi spiritual, Editura Sapientia, anul 2013; Simboluri, parabole şi imagini în Evanghelii, Editura Sapientia, anul 2014.

Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.