romania Spiritualitate

Secretele bisericii medievale Densuş. Cum a devenit templul păgân, ridicat din ruinele Sarmizegetusei, un lăcaş creştin

Cea mai veche şi spectaculoasă biserică de piatră din Transilvania, Densuş, păstrează o mulţime de mistere. Potrivit unor mărturii inedite publicate de istorici la începutul secolului trecut, Densuş ar fi fost un templu păgân înainte de creştinarea localnicilor şi loc de înmormântare al generalului roman Longinus, ucis în timpul războaielor daco-romane.

Biserica din Densuş a fost ridicată pe ruinele unui templu închinat zeului Marte, în altarul căruia romanii aduşi în Dacia obişnuiau să facă sacrificii, informau istoricii. În zidurile bisericii au ajuns blocurile de calcar şi monumentele funerare din fostul oraş antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Pe pereţii vechi străjuiesc picturi bizantine vandalizate în trecut de turci, care le-au scos ochii sfinţilor pictaţi. A fost atestată, potrivit documentelor istorice, din secolul al XIV-lea, însă numeroşi istorici au susţinut că este mult mai veche.

Savanţii din familia Densuşianu au acordat o mare atenţie cercetării bisericii din Ţara Haţegului, iar una dintre mărturiile care explică în detaliu originea ei a fost publictă în revista Transilvania, în anul 1909, sub semnătura B. (Bizantius) Densuşianu, într-un articol cu titlul Demsuşiu.

Autorul oferea informaţii despre numele localităţii din Valea Haţegului, care îşi are originea de la vechea localitate Densas (Silvas densas) unde ar fi fost înmormântat generalul roman Longinus. Biserica de piatră de pe dealul la poalele căruia se afla satul era considerată de acesta un mausoleu antic.

Mausoleul acesta se susţine a fi cea mai veche zidire în Ardeal, care a rămas neruinată de timp, războaie sau alte întâmplări nefaste. El ar fi fost clădit în memoria şi pe mormântul beliducelui lui Traian, Geliu Longin, mort în Sarmizegetusa, în timpul războiului al doilea al lui Traian contra dacilor şi, după Dio Cassius, dus de către amicii săi şi înmormântat ad Densas, peste a cărui mormânt mai târziu s-ar fi clădit acest mausoleu, tot de către romani, informa B. Densuşianu.

Generalul roman Longinus s-a remarcat între personajele fascinante care au participat la luptele sângeroase dintre daci şi romani. Capturat de regele Decebal, Longinus s-a sinucis eroic, susţineau istoricii Antichităţii, iar potrivit unor legende mormântul său a devenit templul pe ruinele căruia în secolele următoare a fost ridicată Biserica Densuş din Ţara Haţegului. Scena în care Longinus apare în prim-plan s-a petrecut în jurul anului 102, după terminarea primului război daco-roman. Regele dac a trimis soli în Moesia şi a încercat să îl ucidă pe Traian, prin vicleşug, însă nu a reuşit.

Templul a fost clădit din pietre mari, cvadrate şi cu un turn înalt la mijloc, ridicat din mijlocul naiei (navei) mausoleului pe patru stâlpi, construiţi din câte două pietre mari monumentale, prevăzute cu inscripţii mortuare, pe câte o latură, iar pe altă latură cu câte o figură de miel sau cal, scobită în relief, informa cercetătorul.

Două ferestre gotice şi două ferestre romane au fost scobite în pereţii bisericii. În partea de miazăzi, lipit de mausoleu, a fost construit un coridor, zidit din patră ordinară lespedoasă şi boltuit tot cu piatră, cu intrare înaltă şi largă fără închisori, prevăzut în faţa pământului cu patru ferestre mari. Acest coridor se susţine că ar fi fost construit în timpul când mausoleul a servit ca templu păgân şi s-a folosit pentru uciderea animalelor de jertfă, iară gunoiul lor se arunca afară prin cele patru ferestre din faţa pământului. Coridorul acesta s-a dărâmat la anul 1841/1842, când din ordinul guvernului ardelean s-a dispus o reparaţiune a mausoleului şi mai cu seamă a turnului, care era stricat la vârf, probabil prin trăsnet. Reparaţiunea aceasta s-a făcut prin un arhitect anume adus din Viena, informa istoricul.

Templul păgân a fost transformat în biserică a creştinilor, explica autorul cercetării.

După încreştinarea romanilor din aceste părţi mausoleul din Densuşiu s-a prefăcut şi adaptat de biserica creştină asfel că din peretele de către răsărit al mausoleului s-a dărâmat o parte şi aici s-a edificat altarul din pietre ordinare şi cu două ferestre gotice lunguieţe, iar lângă acest altar, în partea de miazăzi, deodată sau mai târziu, s-a mai adăugat un fel de sacristia, construite din câteva pietre cioplite, foarte mari, monumentale, aduse probabil iar din ruinele Ulpiei Traiana, cioplitura acestor pietre nu se arată a fi romană ci dacică, fiind mai dură, informa Densuşianu.

Încăperea în care s-ar fi păstrat obiectele bisericeşti avea rol, în trecut de loc de retragere al capilor templului. Această încăpere sau sacristia a trebuit să servească pentru conservarea de recvisite ale serviciului divin, iară tradiţia poporului susţine că ar fi servit de oracol popilor păgâni ascunşi în această cameră întunecoasă, care prin gaura deschisă, arătată mai sus, trimiteau poporului adunat în mausoleu oracolele lor. Padimetul mausoleului şi al altarului e din cărămidă veche romană din care pe unele table se arată literele P, R, C, O, S, adăuga B. Densuşianu.


Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Olteanu Cosmin
Olteanu Cosmin este redactorul din cadrul agenţiei ROPAGANISM. Cu o experienţă de 5 ani în presă, Cosmin acoperă teme precum cele de pe domeniul Politica, Drepturile omului, Culte sau Actualitate, realizând unele dintre cele mai importante analize pe domeniul national-international. Olteanu Cosmin (n. 25 august 2000, Onești, județul Bacău) este un teolog, antreprenor, politician și activist român împotriva discriminării bazate pe religie și orientare sexuală, susțînător al separației dintre biserică și stat și fondatorul Asociației THE NEW PAGAN DAWN, astfel fiind prima figură notabilă care a instituționalizat cultele păgâne în România.
https://www.cosminolteanu.eu

Lasă un răspuns