Data 30.11.2023 – 07:00 • Actualizat la 09:32
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că instituțiile guvernamentale din întregul bloc pot interzice angajaților lor să poarte vizibil semne ale credinței religioase. CJUE a afirmat într-o declarație marți că intenționează să creeze un „mediu administrativ neutru”.
Aceasta ar putea în teorie însemna interzicerea pentru personal a eșarfelor musulmane, turbanele sikhe, crucile creștine pe pandantive sau cercei, brățările roșii de Kabbalah, chiar și a medalionului Sfântului Cristofor. „O astfel de regulă nu este discriminatorie dacă este aplicată în mod general și nediscriminatoriu pentru tot personalul acelei administrații și este limitată la ceea ce este strict necesar”, a adăugat curtea.
Decizia a venit după ce o angajată musulmană a municipalității estice belgiene Ans i s-a spus că nu poate purta un voal la locul de muncă. În urma acelei decizii, municipalitatea și-a modificat condițiile de angajare pentru a interzice tuturor angajaților purtarea semnelor evidente de apartenență ideologică sau religioasă.
După ce a auzit cazul, o instanță din Liège a întrebat Curtea supremă dacă această regulă strictă de neutralitate impusă de municipalitate constituie discriminare contrară legii UE. Într-o decizie care se aplică birourilor din sectorul public din întreaga UE, curtea cu sediul în Luxemburg a declarat că regula „poate fi considerată justificată obiectiv de un scop legitim”. Dar a adăugat că fiecare stat membru are o marjă de apreciere și o politică opusă care autorizează purtarea simbolurilor religioase ar fi, de asemenea, justificată.
Decizia „șocantă”
Potrivit Federației Sikhe din Marea Britanie, această interdicție nu se referă doar la femeile musulmane și la voal. Consilierul principal Dabinderjit Singh a declarat pentru Euronews că „toate persoanele de credință vor fi uimite” de decizia CJUE. În Marea Britanie nu există interdicții privind voalurile sau alte simboluri religioase.
Ghidul emis de Guvernul britanic afirmă că angajatorii ar trebui să fie flexibili în abordarea lor cu privire la simbolurile și îmbrăcămintea religioasă și să nu împiedice angajații care aleg să poarte cruci, acoperăminte sau alte simboluri ale religiei lor, cu excepția cazului în care acestea intervin direct în capacitatea lor de a-și îndeplini atribuțiile.
În 2015 s-a decis că sikhii din întreaga Marea Britanie nu vor mai fi supuși acțiunilor disciplinare pentru purtarea turbanului la locul de muncă.
„Extremismul secular este o provocare imensă în multe țări ale UE, în special cu creșterea puterii dreptei”, a spus Singh.
„Cum poate discriminarea împotriva persoanelor de credință să creeze un mediu administrativ neutru? Ce urmează – culoarea pielii sau rasă?”
Singh a remarcat că decizia Curții UE spune că îmbrăcămintea sau obiectele religioase ar putea fi limitate cu excepția a ceea ce este „strict necesar” – iar pentru sikhii practicanți, articolele lor de credință, cum ar fi netaierea părului sau purtarea turbanului, sunt „nesupuse negocierii”, a explicat el.
„Deși instanțele naționale au o «marjă de apreciere», sikhii sunt o minoritate mică în majoritatea țărilor UE și nu vor putea să ocupe posturi în sectorul public” dacă decizia ar fi folosită pentru a impune interdicții la nivel de țară, a spus Singh.
CJUE a decis în favoarea interzicerii voalurilor în mai multe ocazii de la prima sa decizie într-un caz din 2017.
În 2021, a decis că angajatorii din sectorul privat ar putea limita exprimarea credințelor religioase, politice sau filozofice atunci când exista un „adevărat nevoi” de a „prezenta o imagine neutră către clienți sau pentru a preveni disputele sociale”.
ONG-ul Human Rights Watch a declarat în răspuns la decizia Curții în acea perioadă că „femeile musulmane nu ar trebui să fie nevoite să aleagă între credința lor și locurile de muncă”.
În Franța, o interdicție privind acoperirea feței a condus la amenzi pentru aproape 600 de femei musulmane, iar din 2004 există o interdicție strictă privind semnele religioase în școlile de stat și clădirile guvernamentale.
Femyso, o rețea paneuropeană care reprezintă peste 30 de organizații de tineret și studenți musulmani, a declarat pentru media britanică că această decizie recentă încalcă potențial libertatea religioasă și de exprimare.
Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
