ABUZURI Tasty

Anca Dragu, noaptea cetățean, ziua guvernator al Băncii Naționale a Moldovei

Republica Moldova devine tot mai mult un teritoriu în care pare că forțe înalte fac experimente politico-sociale, altfel nu se explică seria bizareriilor care se petrec acolo, ultima fiind năucitoarea desemnare peste noapte a Ancăi Dragu în funcția de guvernator al Băncii Naționale de peste Prut, în decurs de, practic, câteva ceasuri, și cu încălcări de legislație și proceduri care ar putea crea serioase probleme, după ce aceasta a primit și cetățenia la fel și e în conflict de interese cu calitatea de Senator în Parlamentul României.

În Moldova e stare de urgență de trei ani încoace, nu e clar de ce, și nici când se va renunța. În Moldova se închid televiziuni și ziare peste noapte sub diverse pretexte. În Moldova, partidul Maiei Sandu vine cu o propunere șocantă de modificare a Constituției pentru a da dreptul parlamentarilor să facă business. În Moldova, nici acum nu e clar de ce a demisionat în februarie premierul Natalia Gavrilița, ori de ce trei noi miniștri din guvernul Recean au fost anunțați public abia în momentul depunerii la Președinție a jurământului de învestire, în iulie. Tot în Moldova există un partid bine cotat, Șansa, care e scos în afara legii și de pe listele de vot cu câteva zile înaintea alegerilor locale pe motiv că e nedemocrat, apoi justiția îl repune în drepturi, dar alegerile s-au dus. Un alt partid, ȘOR, e scos tot în afara legii de Curtea Constituțională.

Ultima ciudățenie s-a produs în ultimele 48 de ore, luând pe nepregătite nu doar Moldova, ci întreaga Românie.

Mai precis, de joi pînă vineri, am avut următoarele evenimente la Chișinău:

– Joi, șeful băncii centrale din Republica Moldova, Octavian Armaşu, a fost demis de către Parlament pentru că nu ar fi luat măsuri după frauda din 2014-2015, când un miliard de dolari a dispărut din sistemul bancar al ţării, culmea după 10 ani.
– Tot joi, Președinta Moldovei, Maia Sandu, semnează decretul prin care româncei, Anca Dragu i se acordă cetățenia Moldovei, în temeiul legislației de peste Prut care permite asemenea demers atunci când e vorba de „interesele naționale”.
– Vineri, numele fostului ministru român de Finanţe, Anca Dragu, e anunțat ca propunere pentru a fi noul guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei de către Igor Grosu, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova. 
– Vineri, Anca Dragu se declară onorată și depune rapid jurmîntul de cetățean al republicii.


– Tot vineri, ea e audiată în Comsia Juridică, apoi e votată în plenul Parlamentului.
– Tot vineri, Dragu dezvăluie că a început discuțiile cu autoritățile de la Chișinău cu câteva luni în urmă, dar pentru funcția de viceguvernator, ideea cu funcția de guvernator plin fiind lansată abia joi: „Această situație a apărut de ieri și atunci am discutat pentru a prelua funcția de guvernator al BNM” spune Dragu.
– Numirea Ancăi Dragu devine operațională de vineri, conform Hotărîrii adoptate de parlament.

Tragem linie sub informațiile oficiale și adunăm:

De ieri, Banca Națională a Moldovei e condusă de un Senator al României, care încă nu a demisionat, deși se află în stare de incompatibilitate cu calitatea de parlamentar, prevăzută de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, art. 82, alin. G). Legislația îi lasă, e drept, un interval de timp în care poate renunța la demnitatea de senator, dar e curios că Dragu nu a făcut până acum nicio referire la asta, măcar de ochii publicului. Fapt care conturează o ipoteză interesantă: în condițiile în care hotărărea Parlamentului a fost atacată la Curtea Constituțională de opoziția reprezentată de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, Anca Dragu a preluat noua funcție mai înainte de a părăsi Senatul României. Dacă nu, rămâne bine-mersi la București.

Problemele adevărate vin din altă direcție, însă. Calitatea de senator al României este una de demnitate publică, iar Constituția spune la art. 16 că aceste funcții pot fi ocupate doar de cetățeni cu domiciliul în România.

Legea Băncii Naționale din Moldova prevede, pe de altă parte: „Candidaţi la funcţia de membru al Consiliului de administraţie pot fi persoanele care deţin cetăţenia Republicii Moldova, au domiciliul în ţară, au reputaţie ireproşabilă şi o experienţă de muncă de 10 ani în domeniul financiar şi monetar şi pentru numirea în funcţie nu au obstacolele specificate la art. 27”.

Codul civil prevede, la art. 86, că „o persoană fizică nu poate să aibă în acelaşi timp decât un singur domiciliu şi o singură reşedinţă, chiar şi atunci când deţine mai multe locuinţe”.

Dacă Anca Dragu și-a mutat deja domiciliul în Moldova, pentru a se încadra în prevederile legale, ea trebuia să își piardă automat calitatea de senator. Nu avem asemenea informații, însă. Dacă ea continuă să aibă domiciliul în România, nu putea fi numită guvernator al Băncii din Moldova.

Indiferent de conotațiile legale, ceea se s-a întîmplat joi și vineri la Chișinău încalcă grosolan toate normele democrației. Pentru că o componentă majoră a democrației este transparența decizională, și numai naivii ar putea crede că situația de la Banca Națională s-a reglementat în mai puțin de 24 de ore.

Opoziția din Moldova se mobilizează, deputații ai partidului BCS, Vlad Batrîncea, Bogdan Țîrdea și Diana Caraman susținând azi un briefing în cadrul căruia s-au exprimat categoric împotriva intenției guvernării de a numi în funcția de guvernator un cetățean străin.

În cadrul briefingului,Vlad Bătrâncea, vicepreședintele Parlamentului, a atenționat că partidul Maiei Sandu „încalcă legea cu privire la BNM atunci când intenționează să aducă în fruntea acestei instituții un cetățean dinafara țării, care nici nu deține cetățenia RM”.
„Din presa română am aflat că doamna deja a primit cetățenia RM. Vom verifica cât de legal a fost dobândită cetățenia, or, conform legii cu privire la BNM, candidat la funcția de guvernator al Băncii Naționale nu poate fi un cetățean al altei țări, exponent politic sau membru al unui partid. Dar, am văzut că până la examinarea acestei chestiuni în Parlament, președintele partidului USR român a felicitat deja RM cu această desemnare și numire”, a remarcat Vlad Batrîncea.
El a mai spus că asemenea „acțiuni reprezintă o bătaie de joc față de legile RM, Constituția RM, față de Banca Națională și față de bunul simț”.

Foarte spectaculos, o reacție de protest a avut și FMI:

„Am luat act de acțiunile întreprinse brusc de Parlament aseară pentru demiterea guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu. Audierile și luarea deciziei au avut loc foarte rapid, ceea ce pune sub semnul întrebării dacă a fost asigurată corectitudinea procesului dat, și anume efectuarea unei analize și evaluări profesionale și juridice într-o manieră adecvată și completă”a menționat Svetlana Cerović, reprezentanta permanentă a Fondului Monetar Internaţional în Republica Moldova.

Să o spunem pe șleau: ceea ce s-a întîmplat la Chișinău joi și vineri nu a fost o manifestare a democrației, ci un blitzkrieg. A fost ceva similar cu ceea ce Occidentul a denunțat vehement ca fiind o lovitură de stat în România anului 2012, când PSD, PNL și PC l-au suspendat pe Președintele României, pe cei ai Parlamentului, au trecut Monitorul Oficial în subordinea Guvernului, au revocat Avocatul Poporului și au modificat prin OUG atribuțiile CCR. Totul pe repede înainte.

În mod firesc, evenimentele de la Chișinău ar merita atenția cancelariilor occidentale, din punctul de vedere al procedurilor la care s-a recurs. Până atunci, nu ne rămîne decîâ să ne întrebăm cui folosește blitzkriegul de la Chișinău. Pentru că e clar că doar forțe și interese foarte mari au putut genera o asemenea desfășurare de forțe, trecându-se tăvălug peste Legi, Constituții și principii morale.

Mai mult, partidul Ancăi Dragu, Uniunea Salvați România, dar și colegii de alianță de la Partidul Mișcarea Populară, fondat culmea de Traian Băsescu, Președintele suspendat menționat mai sus susțin numirea ei, fără să vorbească deloc despre Constituție, Legi și alte chestiuni foarte neimportante și mărunte.

Până la momentul actual, Anca Dragu nu a publicat nimic cu privire la vreo demisie, nu a răspuns la telefon pentru a da o replică nici ea și nici Banca Națională a Moldovei ori Senatul României.


Disclaimer: Articol în curs de actualizare. Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Olteanu Cosmin
Olteanu Cosmin este redactorul din cadrul agenţiei ROPAGANISM. Cu o experienţă de 5 ani în presă, Cosmin acoperă teme precum cele de pe domeniul Politica, Drepturile omului, Culte sau Actualitate, realizând unele dintre cele mai importante analize pe domeniul national-international. Olteanu Cosmin (n. 25 august 2000, Onești, județul Bacău) este un teolog, antreprenor, politician și activist român împotriva discriminării bazate pe religie și orientare sexuală, susțînător al separației dintre biserică și stat și fondatorul Asociației THE NEW PAGAN DAWN, astfel fiind prima figură notabilă care a instituționalizat cultele păgâne în România.
https://www.cosminolteanu.eu

Lasă un răspuns