Un proiect de lege depus la Camera Deputaților prevede desființarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
Fostul premier Ludovic Orban, împreună cu alți doi deputați din Forța Dreptei, a depus la Parlament un proiect de lege prin care ar urma ca Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse să fie desființat. Eventuala adoptare a unui asemenea proiect de lege ar reprezenta o situație inedită pentru că ar fi prima oară când Parlamentul ar impune Guvernului ce portofolii să conțină cabinetul.
Ministerul Familiei, contestat inclusiv din interiorul PNL
Ministerul Familiei a fost înființat odată cu instalarea guvernului Ciucă în toamna anului 2021, primul deținător al acestui portofoliu fiind Gabriela Firea, iar opoziția a afirmat că înființarea a survenit doar pentru a-i da acesteia o funcție ministerială. Criticile s-au intensificat odată cu scandalul azilelor de bătrâni care a dus la demisia lui Firea din guvern. S-a cerut chiar desființarea acestui minister condus acum de către Natalia Intotero, de data aceasta inclusiv din rândurile coaliției de guvernământ.
O serie de critici sunt reluate și în expunerea de motive a proiectului inițiat de Forța Dreptei. „Programele pentru creșterea natalității (la data de 14 iulie 2023 fiind doar 605 deconturi farmacii și 215 deconturi clinică). Programele Student Invest și Family Start sunt un alt exemplu de eșec, neprezentând interes pentru tineri și nici pentru instituțiile de credit, motiv pentru care au fost modificate și nici măcar nu se mai adresează în special tinerilor”, se spune în expunere.
Ministerul Familiei a fost criticat și din perspectiva eficienței cheltuirii banilor publici. Dacă în 2022 bugetul a fost de numai 86.000.000 lei, în 2023 a ajuns la 620.000.000 lei, iar din acești bani circa jumătate de milion de euro merg doar pentru chiria plătită pentru sediul din World Trade Center. De asemenea, în iulie 2023, USR inventaria și alte probleme din acest minister, fiind menționate întârzierile în separarea direcțiilor județene de tineret de cele pentru sport, cu toate că organigrama este deja aprobată, iar angajările au fost făcute. Era invocat și faptul că Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse nu a realizat un proiect de strategie pentru tineret, cu toate că strategia anterioară își încheiase intervalul de aplicabilitate de la începutul lui 2022.
Până și PNL a pus gând rău acest portofoliu, pentru desființarea sa pronunțându-se unul dintre prim-vicepreședinții liberalilor, Iulian Dumitrescu, care vede în această măsură o soluție pentru unele economii la bugetul statului. „Aş desfiinţa Ministerul Familiei. Sunt multe alte măsuri, adică se pot face reduceri. Sunt zone în ţara asta unde este nevoie de mai mult personal şi sunt sigur că sunt zone în ţara asta unde este mult prea mult personal al statului. Probabil dacă s-ar face o analiză sunt convins că se pot tăia în anumite zone (…) Nu ştiu care e rolul acestui minister şi nu am văzut atâtea programe”, afirma Dumitrescu pe 23 august.
Un demers fără precedent în Parlament
În aceste circumstanțe, proiectul FD ar avea chiar șanse de adoptare dacă liberalii vor vota proiectul împreună cu opoziția, ceea ce ar face ca ministrul Natalia Intotero să fie practic demisă din Guvern. Proiectul prevede ca toate structurile Ministerului Familiei să treacă la Ministerul Muncii, din care a fost inițial separat, cu excepția acțiunilor statului de la Biroul de Turism pentru Tineret (BTT), care ar urma să treacă în administrarea Ministerului Economiei.
Desființarea unui minister prin proiect de lege aprobat de către Parlament este o situație atipică întrucât structura Guvernului este stabilită, de obicei, prin ordonanță de urgență, adoptată în prima ședință a unui nou cabinet. Astfel, cutuma dă candidatului la funcția de prim-ministru dreptul să decidă ce portofolii vor face parte dintr-un guvern. Pe de altă parte, ordonanța de urgență privind structura cabinetului trebuie aprobată ulterior de către Parlament, iar articolul 117, alineatul 1 din Constituție prevede explicit că „ministerele se înfiinţează, se organizează şi funcţionează potrivit legii”, ceea ce ar da dreptul forului legislativ să se pronunțe în această chestiune.
Însă proiectul generează și o problemă de ordin juridic, întrucât ultimele două alineate ale articolului 85, referitoare la procedura de remaniere a Guvernului, prevede că modificarea structurii acestuia impune un nou vot de încredere din partea Parlamentului:
„(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.”
Însă inițiatorii susțin că aceste prevederi nu sunt aplicabile în acest caz întrucât „înființarea/ desființarea unui minister prin lege, de către Parlamentul României, nu reprezintă o propunere de remaniere.” Teoretic, această interpretare ar face ca procedura de desființare să fie mai simplă, fără ca guvernul Ciolacu să ceară un nou vot de încredere de la Parlament, însă o eventuală coalizare temporară a PNL cu partidele din opoziție ar învenina și mai mult atmosfera din coaliție, deja destul de tensionată din cauza măsurilor fiscale preconizate.
Disclaimer: Situația reprezintă o povestire exhaustivă a persoanei sursă și este în curs de actualizare. Această nu antrenează opinia Redacției sau jurnalistului, rolul presei fiind acela de a informa publicul, de a fi o platformă de exprimare a cetățenilor și de a fi câinele de pază al democrației.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.