Spațiul fără frontiere Schengen garantează libera circulație a peste 400 de milioane de cetățeni ai UE, precum și a cetățenilor din afara Uniunii care locuiesc în UE sau care vizitează blocul comunitar în calitate de turiști, studenți sau în scopuri profesionale (orice persoană prezentă legal în UE).
Libera circulație a persoanelor permite oricărui cetățean al UE să călătorească, să lucreze și să locuiască într-o țară din UE fără formalități speciale, iar Schengen susține această libertate, permițând cetățenilor să se deplaseze în spațiul Schengen fără a fi supuși controalelor la frontieră, arată Comisia Europeană.
În prezent, spațiul Schengen cuprinde majoritatea țărilor UE, cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului, Irlandei și României.
Cu toate acestea, Bulgaria, Croația și România sunt în prezent în curs de aderare la spațiul Schengen și aplică deja în mare măsură acquis-ul Schengen, precizează CE, România depunând eforturi deja de câtiva ani să atingă acest deziderat.
Victor Negrescu, vicepreședinte al Comisiei de Educație din P.E: Apel către Franța de primire a României in spațiul Schengen
În contextul deținerii de către Franța a Președinției Consiliului Uniunii Europene și a prezentării în plenul Parlamentului European a priorităților sale, Victor Negrescu, vicepreședinte al Comisiei pentru Educație din Parlamentul European a trimis Președintelui Emmanuel Macron și ministrului responsabil de afaceri europene o scrisoare prin care solicit includerea aderării României la #Schengen printre obiectivele președinției.
Acesta a anunțat pe pagina sa de Facebook această comunicare și mai susține că Uniunea Europeană nu poate fi completă fără România în spațiul Schengen, iar această nedreptate, care alimentează euroscepticismul, trebuie rapid corectată. Aderarea Croației la spațiul Schengen, țară care a îndeplinit recent criteriile, trebuie să conducă și la aderarea țării noastre.
Guvernul României susține că in 2022 aderarea Schengen nu e posibilă
La București, premierul Nicolae Ciucă spune că nu garantează că România va fi în Schengen în 2022, deoarece decizia nu este la București.
Voi face tot ce este necesar astfel încât România să își îndeplinească acest deziderat pentru a intra în Schengen și vom întreprinde toate măsurile să clarificăm aceste linii pe care România le mai are de îndeplinit pentru a putea beneficia de acest statut
a declarat Premierul României, Nicolae Ciucă
Iohannis, în 2019: PSD este de vină
În octombrie, la Consiliul European, președintele Klaus Iohannis a cerut din nou ca România să devină cât mai curând membru al Spațiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar și pentru întreaga Uniune.
În cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spațiului Schengen, țara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil și eficient
afirma în toamnă șeful statului
Același Klaus Iohannis acuza în urmă cu peste doi ani, în mai 2019, că România nu se află în Schengen din cauza PSD.
Atunci, șeful statului spunea că social-democrații de doi ani și jumătate asaltează justiția, adăugând că am fi fost deja în Schengen, iar MCV ar fi fost ridicat dacă țara noastră ar fi continuat lupta anticorupție: ”Nu din cauza olandezilor sau a francezilor nu suntem în Schengen. Din cauza PSD-ului”.
Amintim că, adesea, rapoartele negative MCV au fost folosite pentru a motiva întârzierea votului de admitere a României în spațiului Schengen.
Luna trecută, când încă era premier interimar, Florin Cîţu a spus că reprezentanţii PNL şi ai PSD au căzut de acord în cadrul negocierilor asupra faptului că trebuie să respecte prevederile MCV, pentru a fi posibilă intrarea în Schengen, declarația fiind dată în contextul discuțiilor despre desființarea SIIJ.
Care sunt condițiile de aderare la spațiul Schengen?
- țările trebuie să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe ale UE
- acestea trebuie să aplice un set comun de norme Schengen, cum ar fi controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, precum și emiterea de vize Schengen
- pentru a asigura un nivel ridicat de securitate în spațiul Schengen, statele trebuie să coopereze cu agențiile de aplicare a legii din alte țări Schengen și să opereze Sistemul de Informații Schengen (SIS).
Bruxelles-ul tot cere primirea României și Bulgariei
Parlamentul European a adoptat în ultimii zece ani mai multe rapoarte în care solicită ca Bulgaria și România să fie primite în Schengen.
Rezoluții în acest sens au fost votate de europarlamentari în 2011, 2018 și 2021.
Parlamentul European a solicitat insistent Consiliul UE să ia măsuri imediate pentru a ridica controalele la frontierele terestre, maritime și aeriene ale celor două țări.
Comisia Europeană a cerut Consiliului, în luna iunie a anului trecut, să dea undă verde „cât mai curând posibil” aderării României, Bulgariei și Croației la Schengen.
Viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către statele membre ale UE care nu fac încă parte din spațiul Schengen, întrucât este ”o așteptare legitimă” și ”o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare”, arată noua strategie Schengen a Comisiei Europene.
