Publicat de Olteanu Cosmin, cu ocazia IDAHOBIT 2020, scris de un autor anonim ce ni l-a trimis la Redactie
Poate ești chiar tu într-o ipostază mai delicată, sau cunoști pe cineva care trece printr-o perioadă în care are nevoie, ai nevoie de înțelegere și mult curaj. Deși ți se pare că duci o viață normală. O viață drăguță alături de prieteni și de familie. Iar imaginea ta se reflectă decent în sociatate, ascunzând în umbră o parte din tine, undeva, într-o ceață atât de deasă încât nu vrei s-o mai găsești nici tu. Însă, știm că dacă faci parte din LGTBQ, e greu. În primul rând te păcălești pe tine, trăind o viață falsă, o viață în care nu ești tu cu adevărat. Tu ești doar în momentul în care te accepți și te iubeși așa cum ești.
Însă ne putem imagina, suntem o rasă deșteaptă. Dacă ai fii hetero, și ai cunoaște o persoană care e gay, trans sau lesbi, cum ai reacționa. Ai începe să judeci, să spui tuturor; uite ce diferit e el, uite ce ciudată e ea. Te-ai uita cu dispreț la acea persoană, cel mai probabil, DA. Dar nu e vina lor, cine înțelege și poate să perceapă că în această lume imensă există mai multe orientări, precum și specii de flori. Nu te va judeca. Daca ar fi toate florile, toți copacii la fel, cum ar mai fi natura, da, monotonă. Societatea nu te va putea înțelege, poate nici unii prieteni, care plecă atunci când le spui asta, iar ei te vor considera diferit. Diferit pentru că nu înțeleg prin ce treci. Însă, aici contezi doar tu. Mintea și inima ta duc împreună un conflict. Mintea până intră într-o înțelegere cu inima va nega, va nega continuu. Și asta datorită mediului în care ai crescut, ai trăit lângă părinții tăi minunați, care te-au învățat tot ce e mai bun, tot ce știu și ei. Iar în creire au rămas printate ca pe o foaie ganduri, fapte și imagini tradiționale, o familie tradițională. Cu greu poți să îndepărtezi tușul de pe foaia printată anterior, pentru a aduce noi percepții care să nu te mai autodistrugă ulterior. Dar „The Heart Wants What It Wants”, ea mereu a știut… Mereu știa că vrea altceva, ceva ce părinții tăi sau amicii nu au putut înțelege. Ceva ce poate nici tu n-ai înțeles la un moment dat.
Cine ești tu, dar cine sunt ei?
Poate au fost perioade în care nu știai unde te situezi exact, ai luptat, ai căzut, credeai ca nu o să te mai ridici niciodată. Dar te-ai ridicat și poate iar ai căzut. Ai trecut prin stări, mii de stări, atâtea stări încât un om normal nu ar putea să ajungă să să guste din așa ceva, dar de ce ar vrea? Dacă ai fii gay, și, ai putea să te transformi în hetero exact acum. Ai face-o?
Tu ai ajuns să știi cine ești, ai ajuns să te cunoști, și doar după asta îți poți da seama cine sunt adevărații prieteni, adevăratele persoane care au zis într-o vreme că țin la tine. După toate acestea, după ce trece focul, renaști ca pasărea phoenix. Din nimic, doar după ce poți merge din nou pe stradă privind soarele și nu pământul poți observa cine a rămas în dreapta ta. Poate că este greu, urât… Toate cele să fii gay, lesbi sau trans, dar doar așa poți observa falsitatea persoanelor. Unele au rămas, altele au plecat… Ei îți sunt adevărații prieteni, adevărata familie care a fost mereu acolo, și care poate a trecut prin ce ai trecut tu, dar nu la fel de amplificat.
Suntem toți la fel
Începutul contează. La naștere nu etichetezi un Bebeluș ca e gay, hetero sau lesbi. Dacă atunci toți au drept la nume, la botez, la toate procedurile, de ce atunci când cineva se identifica gay, lesbi etc. începe discriminarea, izolarea, marginalizarea. De ce nu luptăm mai mult, de ce nu încercăm să-i înțelegem mai bine. Iar dacă nu putem, dacă suntem homofobi, mai bine nu comentam. Ținând cont că am putea răni pe cineva. Ba chiar am putea răni atât de tare încât să iși facă rău.
După „Pride…”
Pride-urile sunt parade prin care toți cei din comunitatea LGTBQ ies în stradă, alături de persoane pro, care sunt cu ele și le ajută. Persoanele publice care încercă sa susțină și să lupte pentru drepturile lor, dar și pentru imaginea lor de pe insta, pentru reclamă uneori, pleacă… Drepturile pot fi câștigate, dar, tu cum te simți. Adevăratul ajutor este persoana aceia care plânge cu tine la 3 dimineața și te înțelege, te ajută. Își oferă umărul și tot sprijinul. Pentru că degeaba ai drepturi, dacă nu ai curaj, te ascunzi și îți este frică să le folosești. Este important să fie egalitate, mereu, pentru o societate mai bună. Însă dacă nu e, încearcă să faci tu o egalitate între inimă și creier.
